Recent, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să nu reducă rata dobânzii de politică monetară, deşi rata anuală a inflaţiei şi-a continuat trendul descendent atingând un minim istoric de 1,79 la sută în luna mai 2012. A fost, desigur, un semn de prudenţă. Sau chiar mai mult: un act de adecvare a instrumentarului băncii centrale, în actualele împrejurări, în vederea asigurării stabilităţii preţurilor şi menţinerii stabilităţii financiare.
Marţi, când INS a comunicat datele privind inflaţia pe luna iunie 2012, aparent, se înregistra o schimbare de tendinţă în dinamica inflaţiei. Fiindcă, după ce timp de 14 luni, fără întrerupere, rata anuală a inflaţiei a tot scăzut, de la 8,41 la sută în mai 2011 până la 1,79 la sută în mai a.c., vedem cum în iunie direcţia de mişcare s-a schimbat. Rata anuală a urcat de la 1,79 la 2,04 la sută. Creşterea, de numai un sfert de punct procentual, nu e mare, dar e creştere. Şi cum, în iunie, rata lunară nu a urcat, ci a coborât, de la plus 0,20 la sută la minus 0,04 la sută, rezultatul pare paradoxal.
Şi totuşi, nu e! În primul rând, nu e o surpriză. Comunicatul din iunie 2012 anticipa această realitate, notând o revenire peste nivelurile minime istorice consemnate, cauza fiind "efectul de bază statistic nefavorabil temporar anticipat în a doua parte a anului 2012". Unde e hiba? Acolo unde ne aşteptam. Patru luni de rate negative în 2011 (0,29 la sută în iunie, 0,35 în iulie, 0,35 în august, 0,21 în septembrie, toate cu semnul minus) ne vor da dureri de cap, din punct de vedere matematic, în al doilea semestru din acest an.
Cu ce ne confruntăm? Imaginaţi-vă că aveţi în faţă trei ecrane. Şi că toate trei redau filmul preţurilor în 2011 şi 2012, cu notele specifice. Vom vedea cum doar câteva preţuri au urcat; cele mai multe au bătut pasul pe loc, iar altele, ceva mai multe, au coborât. Voi mai nota că fiecare ecran este destinat mişcării preţurilor pe câte un mare segment al pieţei: primul - al mărfurilor alimentare; al doilea - al mărfurilor nealimentare; al treilea - al tarifelor serviciilor. Toate cele trei ecrane, laolaltă, alcătuind tabloul inflaţiei. O adevărată tabelă de marcaj în confruntările de pe piaţa de consum. Mai exact, adunând diferite ponderi ale unor produse în totalul consumului: 545 de puncte - pâinea; 543 puncte - laptele şi produsele lactate; 95 de puncte - cafeaua şi aşa mai departe. Până la 10.000. De reţinut, însă, că totalul de 10.000 de puncte rămâne constant, an de an. Dar punctajele acordate tuturor produselor din tablou, grupate în cele trei ecrane, se schimbă de la un an la altul.
În 2012 INS a schimbat punctajele. Pe baza unei ample anchete făcute la nivelurile bugetelor de familie. Anchetatorii au înregistrat, statistic, cât cheltuiesc românii - în medie! - pentru mărfuri alimentare, pentru mărfuri nealimentare şi pentru servicii. Şi, în temeiul acestei anchete, au schimbat punctajele. Nesemnificativ însă.
Trei categorii de cifre (din cele înscrise în acest tablou) au importanţă în calculul inflaţiei: 1) ponderea; 2) rata de creştere; 3) influenţa. Ponderea, în cazul de faţă, este exprimată printr-un număr de puncte. Vedem astfel cât cântăreşte partea în raport cu întregul; sau cât reprezintă un detaliu (un anume indicator sintetic, să spunem "cartofi") în întregul tablou. Rata de creştere ne arată că preţurile la "cartofi" au urcat în mai 2012 cu 12,76 la sută. În iunie, în schimb, au coborât cu 20,52 la sută. Cu o pondere de numai 76 de puncte însă, raportată la un total de 10.000 de puncte, cât însumează cele trei ecrane, respectivul indicator sintetic se regăseşte în rata inflaţiei în două sensuri contrare. La fel la ouă: preţurile au urcat în mai cu 2,53 la sută şi au scăzut în iunie cu 19,60 la sută. Dar la multe produse de bază, carnea de vită, peştele proaspăt, untul, zahărul, mierea de albine, cafeaua, uleiul, frigiderele, congelatoarele, articolele de menaj, tricotajele, încălţămintea, gazele şi încă multe alte produse, cele mai multe, mişcările de preţuri au fost mici, foarte mici. În iunie, după ce s-a tras linie, inflaţia (rata lunară) a fost cu semnul minus. Dar a crescut la nivelul celor 12 luni. Mişcarea fiind numai matematică. Sau numai statistică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
