Revin la comentariul agenţiei "Bloomberg", din care aflăm că Europa de Est, unde băncile au cel mai mare grad de dependenţă faţă de finanţarea externă, ar putea "să beneficieze" (?!?) de o retragere a creditorilor vestici. Care ar putea fi acest "beneficiu"? Întâi şi întâi, un deficit bugetar mai mic şi o reducere a deficitului de cont curent. Cum anume s-ar ajunge aici? Prin restrângerea finanţării străine. Am spus şi repet: opinia mea este că agenţia Bloomberg, imaginându-şi că pentru Europa de Est ar putea fi o teribilă fericire dacă ar scăpa de băncile străine, dă publicităţii o judecată falsă.
Agenţia Bloomberg nu-şi fundamentează ideile. Bănuiesc însă că pleacă de la un adevăr: acela că bunăstarea se cumpără. Cu bani, fireşte. Fără bani e greu, dacă nu imposibil, ca vreo ţară să ajungă la bunăstarea visată. Dar dacă banii se înmulţesc fără să se înmulţească şi munca - desigur, munca eficientă, munca performantă - ei n-au cum să aducă avuţie; aduc numai necazuri. De aici, probabil, porneşte agenţia Bloomberg. De la realitatea de astăzi, pe care încearcă s-o proiecteze peste ziua de mâine. Şi conchide: dacă vor fi bani mai puţini, şi necazurile vor fi mai puţine. Chiar aşa?
Să recunoaştem însă că deschiderea pieţelor de bani în fosta zonă comunistă, proces ce a cunoscut accelerări şi amplificări puternice după anul 2000, a dat ţărilor din Europa de Est un sens nou. A devenit astfel posibil, într-o vreme dominată de tehnologii dintre cele mai sofisticate, să ia naştere o tehnologie a tehnologiilor, care să pună banii în mişcare într-o dinamică şi în modalităţi cum istoria nu a mai cunoscut.
Banii alergau în spaţiu: dintr-un cont în altul, de la o bancă la alta, dintr-o ţară în alta, de pe un continent pe altul. Alergau cu viteze de neînchipuit până atunci. Ordinatoarele făceau să circule miliarde de euro, de dolari ori de alte valute într-o clipă dintr-o parte în cealaltă a lumii.
Totodată, banii alergau în timp. Din prezent în viitor şi din viitor în prezent într-un nesfârşit du-te vino. Imense sume de bani, economisite, erau plasate în contul viitorului. Erau adunate în bănci, în depozite sau la burse, unde erau schimbate pe titluri de valoare; ori ajungeau în fonduri de investiţii, în fonduri de pensii, în fonduri ipotecare şi în multe alte fonduri. De acolo, din contul viitorului, banii erau recirculaţi în prezent, cu scopul declarat de a fi valorificaţi imediat. De fapt, erau împrumutaţi băncilor, multe plasate în Europa de Est. Băncile îi împrumutau companiilor. Sau populaţiei, pentru construcţii de case şi pentru consum.
Ajunsese şi Europa de Est la democratizarea investiţiilor şi la democratizarea împrumuturilor. Prin amplificarea fără precedent a intermedierilor între cei ce aveau bani liberi, pe care voiau să-i plaseze în condiţii avantajoase, şi cei care aveau nevoie de bani şi voiau să-i atragă.
Aşa a fost în România, la fel ca în toată Europa de Est, până în pragul crizei. Şi probabil că Bloomberg gândeşte aşa: populaţia unei ţări nu va trăi neapărat mai bine dacă are mai mulţi bani. Poate să aibă tot mai mulţi bani şi să trăiască mai rău. Dacă, pe piaţă, cererea de consum depăşeşte cu mult oferta de bunuri şi servicii, atunci nu numai că populaţia nu va reuşi să-şi asigure bunăstarea dorită, dar va suporta şi o inflaţie sâcâitoare. La urma-urmei, către ce poate duce înmulţirea împrumuturilor? Nu e nici un dubiu: către un consum excesiv. De fapt, către o creştere a consumului peste nivelul veniturilor curente, acoperită cu mijloace de plată trase din stocul viitorului. Accesul la o astfel de bunăstare, pe datorie, este legat direct de îndeplinirea unor criterii cu desăvârşire raţionale. Şi nicidecum emoţionale. Dacă însă oferta internă de bunuri şi servicii creşte încet, în timp ce populaţia consumă în exces plătind cu banii de la bănci, lucrurile se încurcă rău de tot. De aici aparenta soluţie: decât lucrurile să se încurce rău de tot ar fi mai bine ca băncile cu capital străin să plece. Nimic însă din istoria ultimilor 150-160 de ani nu susţine o astfel de soluţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
