Faptul că inflaţia pierde teren, începând din 2011, este noul cadru în care multe companii s-au văzut obligate să-şi schimbe stilul de joc în arena economiei. Cei ce se obişnuiseră să câştige la nesfârşit din umflarea preţurilor nu mai au apă la moară. Dar asta nu înseamnă că inflaţia va continua să rămână la nivelul cel mai de jos fără un efort continuu al întregii societăţi. Ani la rând, în România, companii care n-au fost hărţuite de concurenţă s-au bălăcit cât au vrut în iluzia rentabilităţii şi profitabilităţii. Folosind practica urcării preţurilor pentru a face faţă propriilor cheltuieli şi datorii. În loc să-şi sporească productivitatea.
Economia oricărei ţări face bunăstare din ce produce: avioane, automobile, pălării, papuci de casă, servicii. Dar în spatele tuturor acestor mărfuri sunt oameni, cu priceperea lor, cu mentalităţile lor, cu obiceiurile lor, cu sentimentele ori resentimentele lor şi cu capacitatea lor de a fabrica bunuri care să fie căutate (şi plătite!) pe piaţă. Şi sunt hale, maşini, tehnologii, bani. Faima câştigată de priceperea acestor oameni, de calitatea maşinilor şi de marca fabricii constituie o componentă importantă a competitivităţii economice. Iar câştigători sunt cei care pot să producă mai bine, în condiţii de eficienţă maximă.
Aceleaşi criterii operează şi în economia românească. Aici însă e nevoie şi de fortifiante. Pentru creşterea imunităţii. Ne-ar ajuta o suită de idei geniale? Nu neapărat. Ar fi de ajuns să nu fie făcute greşeli. Pretutindeni, pe planetă, guverne, patronate, sindicate, manageri, producători, consumatori cad continuu în plasa erorilor. Şi plătesc. Succesul economic le surâde doar acelor ţări sau acelor companii care reuşesc să reducă drastic consumul de greşeli. Mai ales în momente de turbulenţe, cum sunt cele prin care trece acum lumea, reducerea consumului de greşeli devine o cerinţă capitală. Aşa a fost mereu. Rareori, în istorie, succesul economic a apărut după ce au fost puse în mişcare idei răsunătoare. Excepţiile, atunci când au existat, îndeosebi sub forma unor inovaţii epocale, au revoluţionat economia la scară mondială. În rest, la nivelul unor ţări, mari sau mici, la nivelul companiilor, mari sau mici, lucrurile s-au petrecut şi se petrec cu totul altfel. Evitarea greşelilor a adus bunăstare; înglodarea în greşeli a provocat căderi economice.
O mare eroare a fost aceea că societatea românească nu s-a grăbit să încheie restructurarea economiei când timpul a fost frumos pe planetă. Suntem nevoiţi s-o facem acum, în plină criză. Prin muncă îndârjită, organizare raţională a muncii, asumarea riscului în afaceri, iniţiativă şi management performant. Nu înainte însă ca, în societatea noastră, să devină dominante ideile şi faptele care să ducă la închiderea a cât mai multe dintre canalele de risipă şi de pierderi. Şi la creşteri de eficienţă, de competitivitate. De unde să irumpă astfel de idei? Din toate părţile: din Parlament, de la Guvern, de la clasa politică, din bănci, din şcoală, din biserici, din presă, din organizaţiile neguvernamentale. Numai aşa vom avea şansa unui climat economic în care companiile să fie obligate să-şi potrivească orologiile după noua oră a istoriei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
