Creşterea economică de 1,5% prognozată de FMI şi susţinută deautorităţi pentru anul următor, în condiţiile unui deficit bugetarde 4,4%, nu poate fi realizată ţinând cont de contextul actual şiviitor al economiei româneşti. În perioada 2009-2010, printr-unefort susţinut ce a constat în dublarea datoriei publice, măsuri demajorare a accizelor, a contribuţiilor, a tva-ului, reducereasalariilor şi a numărului de bugetari, sacrificarea investiţiilorşi amânarea arieratelor, probabil că România va reuşi să-şi reducădeficitul bugetar de la 7,9% la 6,8%. Dacă în urma acestor eforturivom reuşi anul acesta să reducem deficitul cu 1,1 puncteprocentuale, ce sacrificii vom mai face anul viitor pentru arealiza o ajustare dublă a deficitului (2,4%) faţă de 2010? Ţinândcont de faptul că obiectivul principal al politicilor economiceconstă în ţintirea deficitului bugetar şi hazardându-ne în prognozeprea optimiste, cum se va putea realiza acest deziderat? Pe ce bazeştiinţifice sau modele econometrice se fundamentează acesteprognoze? Probabil sunt aceleaşi care fundamentau prognozele făcuteanul trecut şi care anunţau că România va scăpa în 2010 de crizaeconomică şi vom avea o creştere de 1%-2%. În realitate, se pare căvom avea o scădere de 1,9%. Diferenţa între prognoză şi realitateeste prea mare ca să putem considera că modelul utilizat este unulcredibil. Este o estimare foarte optimistă care probabil va filuată în considerare şi în fundamentarea bugetului, ceea ce vaadânci şi mai mult cercul vicios al economiei.
De ce nu vom înregistra o creştere economică anul următor? Maiîntâi, pentru că avem o politică fiscală haotică, impredictibilăcare transmite mesaje contradictorii potenţialilor investitori.Mesajul transmis de guvernanţi în prima parte a anului 2010 a fostde menţinere a cotei unice şi a cotei tva-ului iar "peste noapte"cel mai important impozit a fost mărit cu 5 puncte procentuale fărănicio fundamentare cost-beneficiu sau studiu de impact. În acestecondiţii, multe companii sau investitori străini au renunţat lainvestiţii. Să nu uităm joaca cu impozitul minim care a fostintrodus şi după un an a fost eliminat. În ţara noastră, cele maimulte dintre măsurile fiscale luate sunt prociclice,introducându-ne într-un cerc vicios al politicii fiscale, şi e greude crezut că vom scăpa aşa repede din acesta. Astfel, majorările detaxe şi impozite înregistrate până acum vor genera noi măsurifiscale de majorări de impozite, necesare pentru atingerea ţinteide deficit bugetar şi vor avea ca efect scăderea consumului, ainvestiţiilor, a puterii de cumpărare, creşterea preţurilor,slăbirea leului, creşterea evaziunii fiscale, creşterea inflaţieişi a sărăciei. Consolidarea fiscală nu a fost realizată şi artrebui să se axeze pe partea de cheltuieli astfel încât să secreeze cadrul fiscal necesar pentru investiţii. Colectareaimpozitelor nu a fost îmbunătăţită, România înregistrând uneledintre cele mai mici rate implicite ale impozitelor din UE. Deasemenea, randamentele fiscale ale impozitelor sunt scăzute dincauza costurilor de administrare mari. Contribuţiile sunt menţinuteîn continuare la un nivel ridicat (44%) deşi au o rată implicităscăzută de aproape 24%, încurajând astfel munca la negru.
Investiţiile străine directe au scăzut cu aproape 47% în 2009 şicu peste 35% în 2010 şi nu sunt perspective de îmbunătăţire asituaţiei în 2011. Investiţiile şi arieratele au fost şi probabilvor fi principalele supape pe care guvernul le are la dispoziţiepentru a se încadra în ţinta de deficit. Factura socială este încontinuare ridicată şi nu lasă loc unor cheltuieli de capital maimari. Arieratele nu s-au redus şi creează un blocaj financiar înmediul privat.
Din punctul de vedere al infrastructurii, ne aflăm pe ultimulloc în Europa, avem puţine parteneriate publice-private, nu amatras fonduri europene, iar cheltuielile pentru investiţii, aşa cumam mai spus, au fost reduse. Fără infrastructură nu putem vorbi decompetitivitate şi cu atât mai mult de o creştere economicăsolidă.
Un alt capitol la care ne situăm printre ultimele locuri estecel al atragerii de fonduri europene. Deşi s-au făcut uneleeforturi anul acesta, nu am reuşit să atragem până acum dinfondurile alocate pentru 2007-2013 decât o foarte mică parte. Nuvom reuşi nici la anul să atragem fonduri mai mari deoarece existăîn continuare un nivel ridicat de birocraţie, implementarea serealizează greu, deblocarea banilor durează mult, există un decalajtemporal ridicat între etapele procesului de absorbţie, iar multeproiecte eligibile şi aprobate sunt retrase din cauza lipseiaportului propriu de finanţare.
Consumul, investiţiile şi atragerile de fonduri europene nu suntsusţinute de activitatea de creditare, băncile preferând săîmprumute statul în defavoarea mediului privat, sufocând astfelafacerile agenţilor economici. Cum va fi reluată creditarea încondiţiile în care aversiunea faţă de risc a băncilor a crescut,persoanele fizice nu mai pot accesa credite din cauza scăderiiveniturilor şi a puterii de cumpărare, iar agenţii economici nu maiînregistrează profit? De unde creştere economică în condiţiile încare cea mai mare parte dintre cele mai mari pieţe-cheie dineconomia românească sunt în scădere din punctul de vedere alconsumului?
Anul viitor finanţarea de pe pieţele externe este aproape denerealizat din cauza efectului de evicţiune care se manifestă înstatele dezvoltate, a creşterii riscului de ţară şi a concurenţeieconomiilor emergente din Asia.
Singurul domeniu care a înregistrat o creştere spectaculoasă afost exportul, dar acesta are o contribuţie redusă în PIB, iar laanul nu mai are un potenţial mare de creştere.
Să nu uităm de proasta gestionare a resurselor publice a tuturorguvernărilor şi de faptul că anul viitor este unulpreelectoral.
Ţinând cont că toate aceste aspecte sunt esenţiale pentru ocreştere economică, iar remedierea lor nu se poate face pe termenscurt, anul următor economia se va situa în vecinătatea lui zero şiva fi în cel mai bun caz unul de pregătire a premiselor uneicreşteri economice în 2012.
Prof. univ. dr. DAN ARMEANU, Facultatea de Finanţe,Asigurări, Bănci şi Burse de Valori Academia de Studii Economice,Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
