Reacţiile României la anunţul Băncii Centrale a Austriei privind limitarea drastică a finanţărilor către filialele băncilor austriece s-au mărginit în a fi vocale.
Concret : majorarea capitalului CEC şi Eximbank ar fi fost o astfel de măsură. Recapitalizarea CEC-ului a fost respinsă la vremea respectivă fiind declarată ajutor de stat.
Anatema utilizării ajutorului de stat este mult mai generală împiedicând definirea oricărei politici economice pro-business în perioadă de criză. Ea se aplică în dublu standard, unele ţări vest-europene nedovedind complexe în interpretarea "flexibilă" a legislaţiei europene, în funcţie de nevoi.
Prin contrast, ţări ca România nu numai că nu au puterea de negociere, dar nici măcar nu îndrăznesc să ridice problemă necesităţii rediscutării ajutorului de stat în situaţii dramatice de criză. Aceasta în condiţiile în care costul capitalului este deja prohibitiv, iar prin măsuri de genul celei a Băncii Centrale a Austriei se vor genera insolvenţe în lanţ.
Penuria de capital şi creşterea costurilor de producţie pentru firmele româneşti - din cauza creşterii costului creditării - va trebui să fie absorbite prin măsuri proactive de sprijinire a unor sectoare industriale.
Nu putem vorbi de reindustrializarea României fără a defini politici industriale.
Nu putem să definim politici industriale fără a redefini condiţiile de acordare a ajutorului de stat pentru întreprinderile cu capital autohton.
Statului român i se sugerează şi i se aprobă proceduri de garantare pentru multinaţionalele care investesc în România, dar niciodată proceduri privind garanţiile de stat pentru IMM-urile româneşti. Acest lucru ţine şi de nivelul de competenţă al celor implicaţi în negocierile privind ajutoarele de stat dincolo de dublul standard aplicat de autorităţile europene.
În acest context, negociatorul român şi în general reprezentanţii autorităţilor par mai preocupaţi de a crea curente de opinie privind justeţea intereselor instituţiilor financiare internaţionale decât de definirea şi apărarea interesului mediului de afaceri român.
"Este în interesul Uniunii Europene de a o recunoaşte (necesitatea politicilor industriale n.n.) şi a ajuta aceste ţări (din Europa de Sud n.n. ) de a-şi defini priorităţile şi în consecinţă modalităţi noi de acordare a ajutoarelor de stat. Trebuie ca Uniunea să ajute, în principal, prin adaptarea instrumentelor de finanţare de care dispune şi prin elaborarea de mecanisme de garantare a întreprinderilor", se spune într-o lucrare lansată în aceste zile de Jean Pisani-Ferry, directorul prestigiosului Institut Breugel.
Dacă au ajuns să o spună alţii pentru noi, ar fi timpul să o susţinem şi noi.
Florin Pogonaru este preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
