Lovita de o dubla furtuna, de secare a intrarilor de capital si scadere a exporturilor, Europa emergenta strabate o criza profunda. Iluzia decuplarii s-a risipit si acum este clar ca revigorarea nu depinde numai de luarea unor decizii de politici economice corecte pe plan local, dar si de evolutiile si deciziile adoptate in restul Europei. Continentul a evoluat rapid in ultimul deceniu, legaturile financiare si comerciale tot mai stranse aducand cresterea mult asteptata si convergenta veniturilor. Prin urmare, toata Europa se gaseste acum in aceeasi barca si se lupta cu aceeasi vreme furtunoasa - iar economiile emergente si cele avansate vor trebui sa isi gaseasca drumul de iesire impreuna. Guvernele si bancile centrale au luat masuri fara precedent pentru a gasi solutii la criza si totodata fac eforturi de coordonare a politicilor. Dar mai sunt inca multe de facut.
Criza i-a afectat pe unii mai mult decat pe altii, aducand sub lumina reflectoarelor diferentele de politici economice de la tara la tara. Dupa cum arata noua Prognoza Economica Regionala a FMI, "efectul de halou" al aderarii la UE a disparut aproape imediat si pietele financiare au inceput sa analizeze indeaproape fundamentele economice ale tarilor. Tarile cu inflatie si deficite de cont curent mai mari sau cele ce au finantat explozia creditelor din imprumuturi transnationale au fost lovite cel mai puternic. Acestea sugereaza cu tarie ca politicile macroeconomice si financiare sanatoase sunt din nou la mare pret. Guvernele vor trebui sa se miste cu atentie cand vine vorba de stimulente fiscale, si multe vor trebui sa limiteze deficitele pentru a recastiga increderea in sustenabilitatea politicilor economice in ansamblu. Aceasta va ajuta si la prevenirea unor miscari excesive ale cursurilor de schimb, lucru deosebit de important intr-o regiune in care multa lume s-a imprumutat din greu in euro, franci elvetieni si alte valute. Imbunatatirea credibilitatii politicilor economice, spre exemplu prin consolidarea institutiilor ce elaboreaza politici privind sustenabilitatea fiscala, este esentiala in acest sens. Un alt element important pe lista lucrurilor ce trebuie facute ramane reforma structurala. Spre exemplu, existenta unor piete flexibile ale fortei de munca si un mediu pozitiv de afaceri vor facilita deplasarea necesara a resurselor catre sectorul bunurilor comercializabile si vor impulsiona cresterea productivitatii pe parcursul perioadei de adaptare la intrari mai mici de capital. Aceste politici sunt si mai importante pentru tarile cu rate de schimb fixe care au putine alternative in afara de a mentine controlul asupra politicii fiscale si de a accelera schimbarile structurale.
Criza a mai evidentiat de asemenea si faptul ca integrarea economica a luat-o inaintea coordonarii politicilor macroeconomice si a celor din sectorul financiar in Europa. Un domeniu ce are nevoie urgenta de coordonare este cel al reglementarilor macroprudentiale bancare. In mod clar, bancile din Europa emergenta si-au asumat riscuri mari atunci cand au alimentat un boom exceptional al creditului si al cererii fara a crea si mijloacele adecvate de protectie impotriva recesiunii. Cum multe dintre aceste banci au banci mama in tarile avansate ale Europei, adeseori supraveghetorii din tara gazda nu au dispus de unii singuri de mijloacele necesare pentru a asigura un comportament mai prudent. Acum, cand aceste banci trebuie recapitalizate, o mai buna coordonare intre organele de supraveghere din tara de domiciliu si tara gazda este esentiala. Bilanturile bancare solide reprezinta o preconditie pentru sustinerea unui flux sanatos, durabil de credite catre consumatori si catre firme, care este, la randul sau, necesar pentru a sprijini cererea si cresterea economica in majoritatea economiilor emergente. Un alt domeniu de coordonare il constituie problemele monetare si valutare. Spre exemplu, BCE a fost destul de selectiva in privinta acordarii sprijinului pentru monedele din tarile apartinand zonei non-euro si a discutiilor de clarificare a foii de parcurs de trecere la euro pentru tarile cu politici credibile si fundamente sanatoase. Date fiind puternicele bucle de feedback intre Europa emergenta si zona euro, umplerea golurilor de coordonare in toate aceste domenii va contribui la evitarea unei volatilitati nedorite pe pietele financiare si valutare.
Convergenta Europei a reprezentat si reprezinta una dintre povestile de succes ale lumii dupa caderea cortinei de fier - dar odata cu acest succes a venit si durerea provocata de o recesiune generala. De aceea, criza nu este numai un puternic avertisment pentru o intoarcere la politici economice sanatoase in economiile emergente. Ea este si un apel urgent pentru instituirea unei abordari coordonate a politicilor cheie la nivelul Europei, incluzand construirea atat de necesarului cadru de stabilitate financiara care sa acopere deopotriva economiile avansate si pe cele emergente si un efort comun de a preveni miscarile disruptive ale cursului de schimb.
Daca se poate trage o lectie din criza din Europa, aceasta este ca o regiune strans integrata are nevoie de o perspectiva regionala a celor ce elaboreaza politici. Cu alte cuvinte, pentru a stabili cursul pentru iesirea din furtuna, vom avea nevoie de mai multa Europa, nu de mai putina.
Marek Belka este directorul Departamentului European al FMI, iar Srobona Mitra este economist in cadrul departamentului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
