Dusul de gheata administrat ministrilor de presedinte la sedinta de guvern de duminica a fost bine-venit. Problema este ca presedintele Traian Basescu se comporta in continuare ca lider al opozitiei, si nu precum cel mai inalt responsabil al administratiei.
Adica in loc sa propuna solutii pentru redresarea economiei, da avertismente.
Desi actuala alianta de la guvernare a fost construita pe ideea de plan anticriza, de micsorare a risipei fondurilor publice si de restructurare profunda institutionala, dupa sase luni de guvernare rezultatele sunt neconvingatoare.
Parca nimeni nu constientizeaza faptul ca pur si simplu ne-a trecut glontul pe langa ureche in februarie-martie anul acesta, cand am fost nevoiti sa luam un imprumut extern cat jumatate din bugetul consolidat al Romaniei.
Nu mai are importanta acum ca am fost fortati sa luam acesti bani de catre bancile straine care si-au vrut banii inapoi peste noapte din rezerva minima constituita la BNR, de 13 miliarde de euro.
Si nici nu mai conteaza ca Banca Nationala calcula (si calculeaza in continuare) in mod gresit (si anesteziant) rezerva valutara, incluzand banii bancilor in aceasta rezerva, care sunt de fapt un imprumut, deci o obligatie si nu o rezerva.
Conteaza doar ca, dupa noua ani de crestere economica neintrerupta, dintre care ultimii patru de adevarat boom, nu ne-am pus deoparte suficienti bani pentru a supravietui pe propriile picioare, asa cum au facut Cehia, Polonia, Slovacia sau Slovenia.
Dupa 20 de ani de capitalism inca nu reusim sa avem un model eficient si transparent de organizare administrativa, iar slujbasii publici se considera in continuare stapani.
Este de inteles ca suntem o natiune tanara, ai carei lideri s-au despartit (cu greu) de salvari abia acum 150-160 de ani, dar dand drumul competitiei si transparentei nu avem de ce sa nu evoluam.
Din punct de vedere al reformei statului, Romania se afla acum la o rascruce, traind din ce au facut guvernele Ciorbea si Vasile in 1997-1999. Atunci au fost construite institutional Casa de Pensii, Casa de Asigurari de Sanatate, au fost facute reformele in justitie si a inceput demilitarizarea Politiei. Nu mai vorbim de privatizare si restructurarea bancilor prin preluarea la buget a datoriilor Bancorex si Banca Agricola.
Din 1999, statul s-a tot latit, dar eficienta administratiei publice a scazut. Cateva bulevarde asfaltate, cateva locuri de joaca, cateva spitale sau scoli renovate s-au facut pentru ca incasarile la buget s-au dublat pe baza investitiilor straine si a creditelor din ultimii patru ani, care au impulsionat consumul.
Cand nu mai curg bani la buget in crestere cu 25% pe an, se vede ca statul nu are nici puterea, nici cunoasterea si nici parghiile necesare pentru a stavili efectele turbulentelor economice si pentru a administra coerent si profitabil resursele comune.
Se tot discuta ca Guvernul sa ia masuri, dar trebuie spus foarte limpede: ministrii nu au putere. Nu au bani - un ministru este platit de 10 ori mai putin decat un executiv dintr-o companie de marime medie din Romania - si nu au nici putere.
Nu au putere asupra directorilor din subordine. In Ministerul de Interne, la Educatie, in Externe sunt directori care schimba ministrii de 20 de ani. Asa dupa cum s-a vazut la inceputul acestui an in cazul ministrului de interne, subordonatii sai (teoretici) - in acest caz seful unitatii de protectie interna - au fost mai puternici decat ministrul si l-au respins din functie.
Pana nu se maresc salariile ministrilor de 10 ori, astfel incat sa intre in lupta pentru aceasta pozitie oamenii competenti care nu au de castigat din alte afaceri ci urmaresc doar acest venit, asa cum este cazul functionarilor de la Comisia Europeana, slujba la stat nu va fi decat o sursa de informare si putere pentru business-ul privat al rudelor sau al interpusilor. Ca si mita quasi-acceptata oficial in spitalele de stat, posturile din administratie sunt quasi-acceptate public ca sursa de imbogatire colaterala.
Scaderea veniturilor la buget ii va trezi pe multi. Restructurarea care nu s-a facut in anii trecuti se va face acum, dar cu cutitul la os.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
