Imprumutul de urgenta acordat Ungariei de catre FMI a dus la reactii aiuritoare din partea autoritatilor romane, care au ajuns sa se autofelicite ca nu suntem in aceeasi situatie. "Iata, noi nu avem problemele lor bugetare", au spus unii politicieni.
Da, dar nu avem nici autostrazile/fabricile/ maternitatile/turismul/Balatonul/Formula 1 a lor. Si nu mai spunem ca nici nu am trecut hopul, adica turbulentele financiare internationale inca nu s-au terminat.
Sa vaiti Ungaria e ca si cum, fiind in situatia in care poporul tau nu este in stare sa faca decat poduri din lemn, ai arata cu degetul (satisfacut) spre dusmanii al caror pod din fier s-a prabusit (sau era cat pe ce). Ne desparte de vecinii de la Vest cel putin un nivel tehnologic. Mergeti 10 km in afara Bucurestiului si veti vedea oameni care ara pamantul cu plugul. Sau nici nu trebuie sa plecati. Mergeti dupa blocurile din "buricul Capitalei", de dupa apartamentele de 400.000 de euro bucata de pe Unirii, si veti gasi mahalale fara asfalt, apa potabila si caldura.
Cum e mai bine - sa ai ca Ungaria 1.000 de km de autostrada si o datorie publica de 65% din PIB sau doar263 km, la o suprafata tripla - si o datorie publica de 13% din PIB? Ungaria s-a imprumutat (si nu doar acum, ci si inainte de 1989), dar a facut ceva cu banii. Noi i-am bagat inainte de 1989 in combinate care stau parasite acum pe camp, iar dupa 1989, in case si masini. Datoria externa a Romaniei, publica si privata, a ajuns la 60 mld. euro in 2008 (adica aproape jumatate din PIB), fata de 20 mld. euro acum 4 ani, iar daca o tinem in acest ritm, nu mai avem mult sa ajungem la raportul de 1 la 1 datorie externa totala la PIB, cum este cazul Ungariei.
Ca sa intelegem ce se intampla acum in Ungaria si unde suntem noi, trebuie sa vedem cifrele. Sigur ca doar faptul ca sunt poate de mii de ori mai multi romani care au mers anul trecut sa faca Revelionul la Budapesta decat unguri la Bucuresti ar ajunge sa ne dam seama ce ne desparte.
Bucurestiul este un oras dinamic, este adevarat, are farmecul sau, muntii nostri sunt inegalabili, iar manastirile, unice, dar cifrele sunt nemiloase.
Ungaria avea un produs intern brut per capita de circa 9.000 $, la cat a ajuns Romania in 2008, acum cinci ani conform Deutsche Bank (www.dbrsearch.de).
Si noroc de afluxul de investitii straine din ultimii patru ani de la noi (care de altfel a schimbat si economia Ungariei, dar mult mai devreme), pentru ca PIB per capita in Romania in 2005, de 4.000 $, fusese atins de Ungaria inca din anul 1994, adica diferenta era de 10 ani.
Ungaria a adaugat 100 mld. $ la exporturile sale intre 1994 si 2008 (care au crescut de la 8 mld. $ la 108 mld. $), cu pretul unei cresteri a datoriei externe totale de 140 mld. $ (de la 25 mld. $ la 165 mld. $). Deci la fiecare 1 $ export adaugat, datoria externa a crescut cu 1,4 $.
Noi am adaugat 42 mld. $ la exporturile noastre in aceeasi perioada (de la 6 mld. $ la 48 mld. $), cu pretul unei cresteri a datoriei externe totale de 84 mld. $ (de la 6 mld. $ la 90 mld. $). Deci la fiecare 1 $ export in plus, datoria externa a crescut cu 2 $.
Sigur ca atat timp cat dolarul adus in plus la exporturi se poate face doar cu mai mult de un dolar datorie, este prost si la noi, si la ei (pentru ca datoria te ia "prizonier" practic), dar diferentele sunt relevante.
Premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, a spus ca daca ajutorul international n-ar fi venit, probabil ca forintul
s-ar fi devalorizat pana la 350-400 unitati/euro, fata de
260 forinti/euro acum, iar un sfert sau chiar o treime din veniturile oamenilor "s-ar fi evaporat".
O amenintare grava. Dar nu va infiorati. Romania a trecut deja de 4-5 ori prin astfel de crize majore, in care nu numai ca o parte (25-33%) din veniturile pensionarilor si ale salariatilor s-au evaporat, ci pur si simplu au disparut ca si putere de cumparare. Tot cifrele ne arata: intre 1993 si 2008, timp de 16 ani, forintul s-a devalorizat fata de dolar de 2,7 ori, in timp ce leul romanesc s-a devalorizat de 30 DE ORI.
Sigur ca o spirala a dezvoltarii exclusiv pe credit (privat sau public) te pune in pozitia de dependenta fata de capitalul strain, dar pana acum nu s-a inventat alta cale de recuperare a decalajelor decat prin investitii, care au nevoie de finantare, deci de credite.
Deocamdata, in timp ce noi, care aveam acum 20 de ani 3-4 fabrici de automobile (cel putin pe hartie), acum nu avem decat una si anuntam cu surle si trambite refacerea celei de-a doua (Ford), Ungaria are doua fabrici noi de masini (Suzuki si Audi) si in curand o a treia, Mercedes.
Iar oamenii nostri fac, cand lasa coarnele plugului, niste volane si cabluri pentru masinile lor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
