Zilele trecute citeam in ziar despre faptul ca o persoana deosebit de importanta a mediului financiar din Romania sustinea ca in sfarsit avem o "piata a analistilor" (financiari n.a.), referindu-se probabil la faptul ca aceasta categorie profesionala a devenit semnificativa.
Termenul de "piata" mi se pare nefericit ales. Asta mai ales in contextul in care sugerezi ca analistii financiari si-ar prezenta public opiniile in legatura cu deciziile de dobanda ale BNR in functie de interesele clientilor financiari, fonduri cu capital speculativ (hedge funds), pe care ii au. O astfel de afirmatie necesita o serie de comentarii.
Trebuie spus ca prima intrebare pe care un investitor o pune unui analist financiar este "ce decizie credeti ca va lua banca centrala?". De-abia ulterior vine eventual si intrebarea "ce decizie credeti ca ar trebui sa ia banca centrala?". Nici nu este de mirare. Deciziile de investitii pe termen scurt se iau in functie de miscarile efective ale dobanzilor. Acesta este motivul pentru care, in momentul in care fac sondaje pe pietele financiare, toate agentiile de stiri consacrate pun aceeasi intrebare ca si investitorii: "ce decizie credeti ca va lua banca centrala?". Iar raspunsurile lor la aceasta intrebare si nu la alta sunt contabilizate.
Un al doilea comentariu este acela ca niciun analist nu isi permite sa fie atat de arogant sau de naiv incat sa-si inchipuie ca opinia sa, data de dragul unui client, va influenta decizia unei banci centrale. Si motivul este clar: sansele sunt minime, pe cand riscul reputational este imens.
In ultima instanta, ca si client, ati aprecia mai mult un analist care va spune ceea ce vreti sa auziti sau pe unul care anticipeaza corect deciziile bancii centrale?
Pe de alta parte, nici banca centrala nu ar trebui sa vada in opiniile analistilor o indicatie despre ce "ar trebui" sa faca deoarece pur si simplu nu aceasta este intrebarea la care au raspuns analistii. De aceea bancile centrale isi iau deciziile pe baza propriilor analize, volumul informatiilor disponibile si puterea analitica a acestora fiind mai mare decat a oricarei alte institutii financiare comerciale.
Un exemplu edificator si oarecum extrem in aceasta privinta a fost ultima decizie a Bancii Angliei din ianuarie de a creste dobanda de referinta, o miscare absolut neanticipata de pietele financiare internationale.
Inaintea deciziei BNR de scadere a dobanzii de politica monetara de la 8,75% la 8,0% aproximativ jumatate din opiniile analistilor financiari (inclusiv a subsemnatului) considerau ca dobanda va ramane neschimbata, in timp ce o alta anticipa o scadere in marea majoritate a cazurilor cu 0,25-0,5%.
Deci scaderea cu 0,75% a fost o surpriza in primul rand pentru cei care nu anticipau o schimbare, dar si pentru cei care asteptau o scadere cu o valoare mai mica. Dar aceasta n-ar trebui sa fie o problema sau sa duca la suspiciuni deoarece, asa cum exemplificam mai sus, se intampla si pe piete mult mai mature decat cea din Romania.
La urma urmei, dezbaterile aprinse din Consiliul de Administratie, anticipate pe piata si confirmate ulterior de guvernatorul BNR, sugereaza ca si acolo au existat voci (minoritare in final) care ar fi vazut o alta decizie ca fiind mai oportuna. Voci ingrijorate poate de faptul ca, dupa o perioada de stagnare, incepand cu noiembrie, inflatia CORE 2* a crescut incontinuu.
Radu Craciun este analistul-sef al ABN Amro Bank Romania
* Inflatia CORE2 - indice al preturilor de consum care nu ia in calcul miscarile preturilor administrate, ale celor volatile (la fructe, legume, oua, combustibili), fiind segmentul direct vizat de politica monetara a BNR
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
