Cifrele statistice traduc in cifre o realitate. Ele sunt reci, multi nu le inteleg, dar confera o imagine a evolutiei economiei. Recent, Institutul National de Statistica (INS) a dat publicitatii - in mod oficial de data aceasta - cum a evoluat Romania din punct de vedere economic in primele trei trimestre ale acestui an.
Spuneam in urma cu aproximativ 6 saptamani, ca anul 2005 va inregistra, pana la finalul sau, o crestere economica de doar 3,5% fata de anul trecut. Se stie ca trimestrul cu ponderea cea mai solida in cresterea economica este trimestrul al III-lea. INS ne spune ca in primele 9 luni ale acestui an cresterea economica, fata de perioada corespunzatoare a anului 2004, a fost de 3,6%. Remarcam o scadere foarte puternica fata de primul trimestru si fata de trimestrul al II-lea, ceea ce face ca prognoza inaintata acum cateva saptamani pentru sfarsitul de an sa fie chiar o prognoza optimista. Datele ne arata ca in trimestrul al III-lea economia a inregistrat, de fapt, o descrestere economica pentru ca sa se inregistreze, cumulat, o crestere de 3,6% pe primele trei trimestre.
Este prima data cand, in ultimii 5 ani, de fapt de la ultima guvernare CDR, se inregistreaza un asemenea fenomen. Se pot gasi diverse justificari: am avut inundatii, anul agricol a fost compromis din aceasta cauza, iar rezultatele obtinute sunt influentate de aceste lucruri.
Chiar daca agricultura a avut o pondere cu minus de aproape 12%, parcurgand mai departe cifrele statisticii, observam ca ingrijorarea majora pentru perioada imediat urmatoare este legata de productia industriala. In ultimele 9 luni aceasta a inregistrat o crestere modesta de doar 1,4%.
Ceea ce este mai ingrijorator este modul in care mediul de afaceri a raspuns politicii fiscale a Guvernului si in acest caz trebuie sa ne indreptam atentia catre productivitatea muncii si competitivitate. Cred ca primul indicator este cel care ar trebui sa puna Guvernul pe ganduri. Observam ca ritmul de crestere al productivitatii muncii a scazut de aproape 3 ori fata de aceeasi perioada a anului trecut. Continuarea acestui ritm va conduce, in 2006, la derapaje economice majore atat in privinta dezinflatiei, cat si a competitivitatii produselor romanesti. Cu toate ca anul 2005 a lasat mai multi bani la nivelul societatilor comerciale prin scaderea impozitul pe profit, rezultatele statistice infirma justetea acestei masuri din perspectiva cresterii competitivitatii si productivitatii muncii. Cifrele arata clar faptul ca surplusul de bani nu s-a indreptat catre retehnologizare, nu s-a rasfrant in cresterea productivitatii muncii, ci s-a indreptat catre consumul final. Aceasta cred ca este problema cheie a Romaniei in urmatorii doi ani.
Romania condusa de Alianta D.A. inregistreaza un PIB cu cresteri mediocre, o rata a inflatiei care, cu toate eforturile BNR din 2005, a reusit sa se situeze aproximativ la nivelul celei de anul trecut (descrestere de doar 0,7%) si un deficit de cont curent in crestere pe fondul unei descresteri a productivitatii. Guvernul, in colaborare cu BNR, ar trebui sa rezolve aceste probleme.
Coroborarea acestor cifre cu cele din bugetul pe 2006, precum si cu cifrele prezentate in Programul Economic de Preaderare - bugetul si PEP-ul contin date diferite de parca ar vorbi de doua Romanii - arata o stare de neconcordanta. Este un semnal de alarma in legatura cu viziunea pe termen mediu si lung a actualului Guvern. "Cota unica aduce venituri in plus la buget", se lauda recent premierul Tariceanu, dar prin programele economice de genul celor de pana acum, constatam ca avem an de an venituri mai mici ca pondere in PIB. Cu venituri in scadere Romania nu va putea sa sustina, in 2007, programele post-aderare ca sa nu mai vorbim de investitii proprii. Fara o redefinire a politicilor fiscale, in contextul in care veniturile bugetului trebuie sa creasca cu cel putin 3-4 puncte procentuale, este clar ca in anii urmatori nu vom putea sustine o crestere economica solida (vezi ceea ce s-a intamplat anul acesta, conform datelor statistice). In aceste conditii Romania nu poate recupera decalajul fata de celelalte state europene intr-o perioada cat mai scurta de timp.
Recent BNR spunea ca Romania are nevoie de o crestere economica anuala de cel putin 8% pentru a putea face fata provocarilor integrarii. Anul 2005 a fost pierdut pentru ca vom avea o crestere economica in jurul cifrei de 3%. Insuficienta pentru o dezvoltare corecta si solida atata vreme cat consumul reprezinta parghia principala a cresterii si nu productia industriala.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD si fost ministru al finantelor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
