Sondajul CURS difuzat ieri readuce in atentie dezamagirea pe care le-au produs-o politicienii romanilor si exprima, poate mai clar ca alte dati, solutia pe care acestia si-au legat sperantele - tehnocratii. Acest mesaj se observa imediat ce punem in relatie doua elemente din sondaj: evaluarea mediului actual de viata si optiunea pentru tehnocrati.
Cum vad romanii ceea ce se intampla cum in Romania? In cine au ei incredere?
Populatia este profund nemultumita de situatia actuala din tara, din moment ce 70% dintre intervievati considera ca directia in care merge acum Romania este gresita. In schimb, doar 20% sustin ca ea este buna, iar 10% nu pot aprecia. Prin "directie" nu trebuie sa intelegem atat orientarea democratica si economia de piata, cat conditiile actuale de viata. Desi 15% nu cred ca democratia este cea mai buna forma de guvernamant, cu toate neajunsurile ei, iar pentru mai mult de 50% comunismul a fost idee buna, dar aplicata gresit, dezavuarea directiei nu vine exclusiv de aici. In ciuda confuziilor de definitie, un argument ar fi ca trei sferturi dintre romani apreciaza ca democratia este cel mai bun regim politic si este bine sa fie economie de piata.
Mai degraba oamenii sunt nemultumiti de modul lor de viata. 65% dintre subiectii sondajului spun ca traiesc mai prost decat anul trecut (din care 14% - mult mai prost), in timp ce 26% apreciaza ca viata lor nu s-a schimbat, iar 9% considera ca o duc mai bine (din care 1% - mult mai bine). Aproximativ 40% estimeaza ca vor trai mai rau anul viitor, in timp ce 22% cred ca vor trai la fel si un procent similar - mai bine.
Dezamagirea si neincrederea in situatia actuala vin mai degraba pe fondul unor scandaluri interminabile intre putere si opozitie dar mai ales in randul coalitiei guvernamentale - care par sa blocheze orice actiune coerenta -, dublate de inrautatirea conditiilor de viata (devalorizarea leului, somaj).
Cu toate acestea, se observa prezenta unui anumit optimism - 40% considera ca vor trai mai bine anul viitor, iar 22% - la fel. O explicatie poate fi evaluarea propriilor capacitati in conditiile actuale de viata, insa o alta - certificata si de studii de specialitate - ar fi prezenta optimismului legat de alegeri. Este posibil ca romanii sa spere ca alegerile le vor aduce ceva mai bun decat ceea ce au trait pana acum. ai de la cine? De la partidul pe care l-ar vota? De la candidatul la presedintie a carui figura sta pe dosul calendarului din casa?
Mai degraba romanii par sa-si indrepte din ce in ce mai hotarati sperantele spre specialisti. Fermitatea optiunii provine din perpetuarea ei in timp. CURS nu aduce o noutate in sine, ci consolideaza alte estimari in domeniu. Aproximativ 41% dintre subiecti sustin ca ar prefera ca dupa alegeri sa fie investit un guvern format din specialisti, in timp ce 26% opteaza pentru un guvern monopartid, iar 21% doresc un cabinet de coalitie. Desigur, optiunea pentru un executiv politic este mai mare - per total - decat cea pentru un Cabinet de specialisti, dar este de notat faptul ca cea de-a doua varianta are un sprijin mai unitar.
In plus, greutatea optiunii pentru un guvern de specialisti creste odata ce ii alaturam o alta solutie propusa de romani. "In actuala situatie a Romaniei" - adica cea in care se traieste tot mai prost, cu tot mai multe scandaluri politice si coruptie - 42% il prefera pe Theodor Stolojan premier, 40% pe Mugur Isarescu, in timp ce doar 11% pe Adrian Nastase, propus in urma cu cateva zile de PDSR pentru aceasta functie. Asadar, din cei pe care-i cunosc romanii ca potentiali premieri, tehnocratii conduc detasat. Nastase, personaj cu o mai mare vechime pe scena publica, dublat si de cel mai puternic partid din Romania - PDSR - nu poate sa se ridice nici macar pana la jumatatea popularitatii celor doi.
Asadar, romanii vor mai multa actiune concreta si mai putina politica. Lucru de inteles in conditiile inculturii politice care nu s-a redus semnificativ in zece ani de democratie nici in randul electoratului si nici printre politicieni.
Orizontul de asteptare este destul de larg, lucru care ridica o mare probema daca aceasta dorinta a romanilor de a avea tehnocrati in posturi de decizie nu va fi indeplinita, din cauza jocurilor politice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
