Nicio mare banca straina, nicio institutie financiara internationala, nici Guvernul si nici BNR nu au estimat in mod corespunzator cresterea economica, inflatia si evolutia veniturilor bugetare in 2006.
Bancile si institutiile financiare internationale s-au oprit la o crestere de 5-5,5%, Guvernul si BNR la 6%, iar acum iata se pune problema unei rate de 8%. Diferentele nu sunt mici: 2-3% din PIB inseamna 2-3 miliarde de euro, adica 25% din bugetul de stat. Globul de cristal a fost si mai incetosat in ceea ce priveste inflatia. In 2005, BNR a subestimat-o. Cum cine s-a fript o data sufla si-n iaurt, la inceputul anului 2006 guvernatorul a anuntat un interval "spart" de la inceput, adica a prevazut ca majorarea preturilor de consum "poate" ajunge la 6,8%, chiar daca intervalul de variatie sustinut "oficial" era 4-6%. Cand colo, cresterea preturilor de consum a fost mult mai redusa, in august am avut chiar o mica scadere, asa ca sunt sanse mari ca inflatia sa se incadreze in intervalul "oficial" de 4-6%.
La fel in cazul veniturilor la buget. FMI, dar si consilieri pe probleme economice din cadrul Guvernului, cum este cazul lui Giovanni Ravasio, au opinat anul trecut ca trebuie marita fie TVA, fie cota de impozitare pe venit pentru a pastra veniturile bugetare la un nivel corespunzator ca proportie in PIB. Iata insa ca veniturile au crescut mai mult, iar bugetul este pe un excedent care se dovedeste greu de transformat in deficit numai pentru ca autoritatile nu au suficiente proiecte. Mai mult, cresterea veniturilor din impozitul pe venit, cu 38% pe primele noua luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut, este de neexplicat si pentru actualii diriguitori ai finantelor. Pentru ca cifrele nu se leaga - nici salariul mediu brut, nici numarul de salariati nu a crescut in mod corespunzator in aceeasi perioada.
Aceste evolutii arata ca economia romaneasca este inca un teren mlastinos, in care trebuie sa inaintezi cu mare bagare de seama. Si asta chiar la o inflatie de sub 5% si un rating de investment grade. Ceea ce este riscant este ca atunci cand nu cunosti terenul nu stii nici care e cel mai bun drum - sondezi aici, colo, dar te poti intoarce de unde ai plecat. Mai ales daca vine si ceata.
Este evident ca suntem pe un mare trend de crestere, dar canalele de alimentare a acestei cresteri sunt putin cunoscute si, mai mult, sunt foarte greu de controlat. Spre exemplu, BNR a incercat restrictionarea creditelor in valuta, bancile au adus credite direct din exterior, foamea de consum continua, la fel si spirala imobiliara. Iar statul are din ce in ce mai putine parghii de influenta in economie. Este mai degraba martor decat (pro)motor. Inca un exemplu: guvernul nu are o evidenta individuala a tututor platitorilor de contributie sociala, firmele platind "in bloc" contributia la Finante. Aceasta este un obstacol major pentru introducerea pensiilor private, care presupun acumularea in conturi individuale ale contributiilor platite de angajati sau de angajatori in numele angajatilor.
De unde insa aceasta nesiguranta? Diferentele atat de mari intre realitate si estimare se datoreaza faptului ca economia subterana este inca uriasa si va mai fi mult timp probabil de acum incolo. Zilnic se fac plati de sute de milioane de euro cu sacosa.
Dentistul, vanzatorul de legume, frizerul, zugravul, constructorii nu taie chitanta sau inregistreaza doar o fractiune din venitul lor in acte. Dar veniturile exista. Pentru ca daca cei enumerati mai sus nu ar fi avut aceste venituri, consumul n-ar creste cu 25% pe an.
Ritmul frenetic al economiei subterane se poate vedea cel mai bine in gama de oferte pregatita pentru categoriile de persoane care au acest tip de venituri. Fluxul de bani din economia gri este captat de regula de lanturile de retail, acum au inceput sa apara si alti jucatori.
Spre exemplu, magazinele de bricolaj, de unde se aprovizioneaza cu scule si materiale mesterii care nu-si vad capul de comenzi, cunosc o dezvoltare exploziva, iar companiile de leasing si bancile dezvolta produse pentru cabinete stomatologice sau medicale. Paradoxal, aceste initiative de captare a fluxurilor de bani gri din economie vor duce la "albirea" lor, pentru ca finantatorii, de exemplu, au nevoie de evidente ale veniturilor acoperitoare pentru acordarea de credite.
Dar nu prea curand. Grecia, a carei economie este cu 15-20 de ani in fata Romaniei, are inca o pondere de circa 30% a economiei subterane, fata de 50% in anii '80. Recent, guvernul elen a anuntat chiar ca Institutul de Statistica a reevaluat PIB la un nivel cu 25% mai mare incluzand o parte din veniturile din activitati ilegale ca prostitutia, contrabanda cu tigari si alcool sau spalarea de bani.
Ca si in cazul datelor privind Romania in 2006, atata timp cat estimarile initiale au fost subevaluate fata de realitate, toata lumea e fericita si nu-si pune prea multe intrebari. Mai dureros va fi cand vom avea supraevaluari. Atunci sa vezi deranj!
Sorin Paslaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
