Scaderea indicelui preturilor de consum in august, in premiera dupa 1990, ascunde un fapt mai important decat dezinflatia in sine.
Ieftinirea legumelor si fructelor este semnalul ca incepe cea mai dureroasa reforma din Romania - reforma in agricultura. Conform Institutului de Statistica, legumele s-au ieftinit in august cu 5%, iar fructele cu 15%. Pentru cultivatorii de legume, este un soc.
Daca a mai miscat ceva in ultimii ani in satele si comunele romanesti in afara de banii din strainatate, acestea au fost afacerile cu legume. Sute de mii de muncitori din fabricile inchise dupa 1990 s-au mutat in sate si au facut ce au stiut: au cultivat legume in sere si solarii.
Inca inainte de Revolutie acesta era al doilea job al muncitorilor din marile orase care locuiau la sat, al navetistilor. Dar mijloacele tehnice de atunci - posibilitatea redusa de a iriga - si dificultatile de comercializare - mercurialele din piete, interdictia de vinde in alte orase - impiedicau afacerile de amploare.
Dupa 1990, cine n-a plecat in strainatate a sadit legume - mai ales in sudul si estul tarii, unde investitiile straine de anvergura lipsesc. Acum, odata cu scaderea dobanzilor la credite si foamea bancilor de noi clienti, legumicultorii nostri au inceput sa se imprumute.
Nimic rau in asta: oamenii s-au repezit sa ia bani de la banca sa investeasca unde au know-how: in productia de ardei, rosii, vinete, castraveti, pepeni. Si asa am ajuns la o criza de supraproductie.
In 2005, preturile au fost corectate de inundatii. Desi in cifrele statisticii productia agricola a scazut drastic anul trecut, cultivatorii de legume care au scapat de puhoaie au avut unul din cei mai buni ani de dupa 1990.
Peste supraproductie vine acum scaderea frecventarii pietelor, ca urmare a cresterii vanzarilor in super-hiper-mega marketuri.
Si asta nu-i decat inceputul. Romania nu va mai putea mult sa traiasca intre doua lumi - copiii sa fotografieze idolii pe stadioane cu telefonul mobil, iar parintii sa praseasca porumbul cu sapa. Pentru ca si acum o mare parte din populatia urbana se mai bazeaza inca pe productia pentru autoconsum a rudelor din sate.
Canalele de presiune pentru eficienta incep sa functioneze in primul rand prin preturi, nu prin campanii de presa finantate de Uniunea Europeana. Mic agricultor, firma de constructii, companie de asigurari sau banca - nimic nu poate functiona fara un "return on investment" corespunzator.
Astfel de constrangeri fac reforma: resursele si oamenii vor fi realocate. Adica vor fi mai putini agricultori si mai multi muncitori in constructii. Sau in industrie, sau in servicii. Realocarea va fi facuta, vrand-nevrand. Vor avea unde sa se duca? Drumul va fi greu si probabil ca tot plecarea in strainatate va fi solutia.
Ce e cert este ca timpul nu mai are rabdare - agricultorii romani sunt pusi in fata competitiei.
Presiunea preturilor va fi motorul folosirii resurselor cu un randament mai bun: ori fac investitii si castiga piata, ori schimba business-ul.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
