Nu este foarte cunoscut faptul ca, odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Romania va trebui sa dezvolte planuri pe termen lung prin instrumentele financiare post-aderare. Astfel, fondurile structurale si de coeziune, ca principale instrumente financiare pentru Romania dupa 2007, vor constitui parghiile principale prin care Romania se va dezvolta.
Obligatia Guvernului roman este ca, pana la data aderarii, sa elaboreze si sa finalizeze Planul National de Dezvoltare (PND). Acesta reprezinta strategia guvernamentala pe termen mediu si lung privind intrebuintarea banilor europeni.
Acest Plan ar trebui sa fie efortul comun al clasei politice din Romania. Din nefericire, pana in prezent, actualul Guvern nu a avut deschiderea necesara pentru finalizarea acestui program foarte important. Mai avem o luna de zile si Romania trebuie sa prezinte la Bruxelles programele mari care vor sta la baza elaborarii Planului National de Dezvoltare. Modul in care aceste programe vor fi finalizate naste foarte multe intrebari.
In mod normal, aceste programe trebuie sa arate cum vor fi investite fondurile europene, impreuna cu cele romanesti, si cine este responsabil. Exista doar niste propuneri, nu foarte coerente, din partea unor ministere, din partea unor agentii guvernamentale, dar care nu sunt legate intre ele ca perspectiva si finalitate.
Colectivitatile locale sunt cu atat mai putin angrenate in acest exercitiu important! Fiecare judet transmite ce crede de cuviinta, propuneri care nu sunt coroborate cu propunerile ministerelor. Pare din ce in ce mai evident ca un Plan National de Dezvoltare se transforma intr-un plan secvential de obiective neagregate si fara integrarea necesara in obiectivele europene. Cei implicati in elaborarea acestui Plan nu trebuie doar sa centralizeze materiale din diverse parti. Cred ca intreaga clasa politica ar trebui sa se implice in elaborarea PND pentru armonizarea nevoilor nationale cu cerintele europene. Daca Alianta va decide utilitizarea acestui instrument doar in scopuri politice, cu accent pe zonele in care are influenta, ar insemna doar irosirea resurselor existente si neatingerea scopului: Romania membru de facto al UE.
Astazi stim ca vom avea 8 regiuni de dezvoltare, fara insa a cunoaste exact componenta lor - exista presiuni foarte mari din partea unor parteneri guvernamentali de stabilire a acestor regiuni pe criterii etnice. Aceste presiuni ingreuneaza finalizarea, in timp util, a celui mai important instrument de dezvoltare al tarii de la al II-lea Razboi Mondial incoace. Il putem compara cu un plan Marshall. Diferenta este ca acela a fost un plan coerent, pe cand propunerea Guvernului nu va conduce la o dezvoltare corecta a tuturor regiunilor.
Guvernul trebuie sa primeasca pentru fiecare regiune un proiect detaliat, cu resurse financiare corespunzator alocate, astfel incat in 2007 sa poata fi puse in practica. Mai avem la dispozitie doar un an de zile si aceste proiecte sunt necunoscute!
Succesul Romaniei ca tara membra depinde de modul in care vom sti sa cheltuim banii europeni, de modul in care vom sti sa proiectam un plan coerent de dezvoltare. Din nefericire, exemplele de pana in prezent ale cheltuirii banilor europeni din fonduri de pre-aderare nu califica tara noastra ca un partener pregatit sa inglobeze resurse europene si mai mari. In 2005, fondurile ISPA au fost cheltuite doar in proportie de 20%, ceea ce demonstreaza dezinteres din partea administratiei locale si centrale, o pregatire insuficienta a celor care sunt pusi sa administreze aceste resurse, o birocratie greoaie si inficienta.
Anul 2005 a fost un an pierdut. Daca nu suntem constienti ca singura noastra sansa este ca in 2006 sa recuperam ce nu am facut in 2005, este evident ca vom intra in Europa cu stangul, iar procesul integrarii in UE va fi un proces lung, cu rezultate nu dintre cele asteptate.
De aceea, elaborarea si finalizarea Planului National de Dezvoltare trebuie sa fie "prioritate 0" pentru anul care urmeaza. Guvernul trebuie sa accelereze procesul de restructurare a administratiei centrale si locale pentru a putea cheltui banii europeni. Altfel, de ce mai facem sacrificiile de acum, ca sa nu fim in stare sa folosim fondurile europene?
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru al finantelor (2001-2004)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
