Vartejul (V)

Sigur, confortul e scump. Creditul pentru confort e si mai scump. Te indatorezi pentru un mare numar de ani si dai inapoi, an de an, luna de luna, nu doar cota cuvenita (rata), ci si dobanda. Plus comisioanele. In schimb, obtii bunuri de care ai nevoie sau pe care ti le doresti. Daca nu accepti pretul, nu vei avea bunurile. Poate niciodata.

Cum sa muscam, azi, cat mai mult din painea zilei de maine? Intrebarea, repetata insistent inainte de criza, fara sa-si fi pierdut actualitatea, a framantat si framanta o mare parte a populatiei planetei. Tot mai multi oameni, in vremea noastra, alegand sa ajunga mai repede la bunastare, nu numai ca accepta pretul cerut de banci, dar se si zbat sa acumuleze bonitati, cat mai multe, cu care sa deschida usile bancilor ce dau credite pentru consum sau pentru case. In traducere: sa aiba un venit sigur si consistent. Caci bunastarea se cumpara. Cu bani, fireste. Fara bani nu va ajunge nimeni, niciodata, la bunastarea visata. Dar daca banii se inmultesc fara sa se inmulteasca si munca - desigur, munca eficienta, munca performanta -, ei

n-au cum sa aduca avutie; aduc numai necazuri. Si pot sa aduca o criza cum este cea actuala.

Deschiderea pietelor de bani, proces ce a cunoscut accelerari si amplificari puternice in anii din urma, a dat lumii un sens nou. A devenit astfel posibil, intr-o vreme dominata de tehnologii dintre cele mai sofisticate, sa ia nastere o tehnologie a tehnologiilor, care sa puna banii in miscare intr-o dinamica si in modalitati cum omenirea nu a mai cunoscut.

Banii au inceput sa alerge tot mai repede in spatiu: dintr-un cont in altul, de la o banca la alta, dintr-o tara in alta, de pe un continent pe altul. Alearga cu viteze de neinchipuit pana acum. Ordinatoarele fac sa circule miliarde de euro, de dolari ori de alte valute, intr-o clipa, dintr-o parte in cealalta a lumii.

Totodata, banii alearga tot mai repede in timp. Din prezent in viitor si din viitor in prezent,

intr-un nesfarsit du-te vino. Imense sume de bani, economisite, sunt plasate in contul viitorului. Sunt adunate in banci, in depozite sau la burse, unde sunt schimbate pe titluri de valoare; ori ajung in fonduri de investitii, in fonduri de pensii, in fonduri ipotecare si in multe alte fonduri. De unde sunt purtate si mai departe cu ajutorul derivativelor.

De acolo, din contul viitorului, banii sunt recirculati in prezent, cu scopul declarat de a fi valorificati imediat. De fapt, sunt imprumutati companiilor. Sau populatiei, pentru constructii de case si pentru consum. Traim de fapt intr-o lume ce a ajuns la democratizarea investitiilor si la democratizarea imprumuturilor. Prin amplificarea fara precedent a intermedierilor intre cei ce au bani liberi, pe care vor sa-i plaseze in conditii avantajoase, si cei care au nevoie de bani si vor

sa-i atraga.

Cine face intermedierea? Desigur, bancile de investitii, cele de depozite si creditare sau companiile de afaceri. Piata financiara. Fata in fata sunt oferta si cererea de imprumuturi. Legatura intre aceste doua valori, cu un rol imens pe piata banilor, fiind dobanda.

Populatia se imprumuta la banci ori la companii financiare cu un scop precis: sa cumpere case, mobila, aparate electrocasnice, automobile sau alte bunuri ori servicii. Cand imprumuturile o iau razna, criza nu mai poate fi evitata.

In actualul secol, in plina dominatie a pietelor financiare, economia lumii a luat avant. Numarul bogatilor a inceput sa creasca vizibil. Ceea ce inseamna ca pe planeta au intervenit mari schimbari, ilustrate de o veritabila explozie a bogatiei nu numai in America de Nord si in Europa, ci si in Asia si in America Latina. Si cum numarul de milionari, in multe tari, a devenit un indice de dinamism, capitalismul triumfator in lupta cu socialismul dadea semne ca ii mergea bine. In clasamentele marilor castigatori figurau mostenitori, imbogatiti din afaceri, finantisti, industriasi, speculanti de bursa. La capitolul valori sigure au fost adaugati si mastodonti din sfera investitiilor: afaceri cu hoteluri de lux, companii de cale ferata, golf, statiuni de schi, constructii si terenuri. Capitalismul si-a consolidat averi fabuloase. Indeosebi in industria financiara. In America, in Germania, in Franta, in Marea Britanie. America Latina a intrat si ea in competitie. Multi s-au imbogatit din finante, din mase plastice sau din transport pe mare. Bani se scoteau din orice: din otel, din petrol, din automobile, din imobiliare, din bauturi. La originea multor patrimonii s-au asezat bancile de investitii, lanturile de magazine, parfumurile, moda, ochelarii. Numitorul comun: increderea in viitor. Tocmai aceasta incredere a fost zdruncinata de criza.