Asa cum se prefigureaza acum, viitorul economic imediat nu lasa loc decat unei singure abordari sustenabile pe termen lung: cumpatare si frugalitate.
Frugalitate nu inseamna nici pe departe abstinenta, post negru, inanitie. Frugalitate inseamna eliminarea exceselor, echilibru, responabilitate. Frugalitatea nu trebuie sa duca la favorizarea produselor romanesti in dauna celor straine, ci la cautarea celui mai bun raport calitate-pret in tot ceea ce cumparam, indiferent de provenienta. Numai astfel producatorii romani vor primi stimulentul necesar de a deveni competitivi pe plan mondial.
In noua conjuctura economica de dupa caderea Lehman Brothers in septembrie trecut, frugalitatea trebuie sa devina cuvantul de ordine al noii guvernari, oricare ar fi aceasta. Frugalitatea nu poate fi doar o moda trecatoare, ea trebuie sa devina o stare de spirit, larg acceptata de opinia publica. In acest sens, vectorii de opinie trebuie sa imbratiseze si sa sustina acest nou stil de viata: presa ar trebui sa sanctioneze excesele consumeriste - macar prin refuzul mediatizarii acestora - politicienii ar trebui sa dea exemplu personal de retinere si echilibru, Biserica Ortodoxa sa propovaduiasca pe canalele proprii mesajul sau traditional - mai actual ca oricand - al smereniei si cumpatarii.
Deasupra tuturor, noul guvern va trebui sa dea semnale puternice si consecvente de frugalitate si retinere in cheltuirea banului public. Frugalitate in spatiul public inseamna restructurarea la sange a puzderiei de secretariate si agentii guvernamentale - cuibusoare caldute de risipa a banului public, ultrabirocratizate, in buna masura corupte, ineficiente si clientelare. Inseamna reconsiderarea prioritatilor in constructia bugetului, inseamna revenirea la bun-simt economic in creionarea insasi a aparatului guvernamental: chiar avem nevoie si ne putem permite un guvern cu 20-22 de ministere? Chiar e nevoie de 42 de structuri administrative teritoriale cu toata pletora aferenta de surori, neveste si cumnati care se calca pe picioare prin prefecturi?
Frugalitatea nu este deloc Cenusareasa in raport cu exuberanta consumerista a ultimilor ani. Indraznesc sa spun ca asumarea frugalitatii ca mod de viata, cel putin in perioada tulbure care urmeaza, este si o sansa de introspectie personala, e o oportunitate de a regasi placerile si bucuriile marunte ale vietii, de a ne regandi prioritatile personale si nationale in noua conjuctura, de a valida lucrurile cu adevarat importante in viata si cariera fiecaruia dintre noi.
Cumpatare si echilibru la toate nivelurile - acestea trebuie sa fie cuvintele de ordine ale noii guvernari. Mixul de politici economice pentru depasirea crizei trebuie de asemenea sa urmareasca aceleasi obiective prin stimulente si sanctiuni: Guvernul si Banca Nationala trebuie sa dea rapid semnale foarte puternice de stimulare a economisirii si investitiilor si de penalizare a consumului excesiv si inutil. Masurile expansioniste trebuie sa se focalizeze pe stimularea reactiilor economice creatoare de utilitate publica si de valoare, nu trebuie cazut in capcana stimularii nediscriminatorii a consumului de orice fel.
Aspiratia fiecaruia dintre noi de a avea mai mult si de a trai mai bine nu trebuie blamata, ea este motorul prosperitatii economice. Dorinta unora insa de a acumula bunuri si de a folosi servicii pe care nu si le pot permite este - s-a demonstrat inca o data - devastatoare pe termen lung pentru bunastarea economica a intregii planete. E adevarat, capitalismul e construit pe credit, dar nu pe creditul de consum. Vine vremea frugalitatii!
- Doru Lionachescu este Partener Principal al casei de investitii Capital Partners
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
