Buna dimineata. Romania a castigat inca o medalie de aur la gimnastica, una la canotaj, iar branza telemea costa 80.000 de lei kilogramul in Piata Obor si 70.000 de lei in Piata Progresul.
Cam asa ar putea incepe buletinele de stiri ale postului public de radio de saptamana aceasta, avand in vedere declaratiile de la sfarsitul saptamanii trecute ale Ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Ideea instituirii in pietele din Romania a unui "instrument al economiei de piata uzitat in statele din UE ca mijloc de informare" (dar nu mercurial, caci acesta ar incalca regulile economiei de piata) este sustinuta si de Ionel Blanculescu, presedintele Autoritatii Nationale de Control (ANC), si are la baza o hotarare adoptata saptamana trecuta de Guvern, pentru a "elimina o parte din posibiltatile de specula", dupa cum spune chiar primul ministru, Adrian Nastase.
Intentia este laudabila, mai ales ca principalii clienti ai pietelor (asa numitele "open markets" in studiile de specialitate) sunt in Romania pensionari saraci care prefera sa mearga patru statii cu tramvaiul si inca doua cu autobuzul doar pentru a cumpara rosiile mai ieftin cu o mie de lei kilogramul.
Dincolo de aura electorala a acestei masuri, ceea ce nu au luat in calcul oficialii este faptul ca o data cu asteptata apropiere de Uniunea Europeana, romanii au inceput sa se deprinda si cu modul vest-europenilor de a face cumparaturi.
Spre deosebire de perioada dinainte de revolutie, pensionarii merg tot mai rar in "pietele agroalimentare", fiind intalniti la primele ore ale diminetii in tramvaiul 12 care duce la hypermarketul Carrefour din Grozavesti, in autobuzul 137 ce are capatul de linie la Carrefour Militari sau in tramvaiele 5 si 14 care ii lasa chiar in fata hypermarketului Cora.
Daca persoanele tinere s-au adaptat aproape instananeu si plini de entuziasm cu trecerea de la alimentarele comuniste, la buticurile de cartier si mai nou supermarketuri si hypermarketuri, in cazul persoanelor in varsta "perioada de tranzitie" a durat mai mult. Dar se apropie de sfarsit.
Pensionarii par a fi facut pasul decisiv catre noile formate de magazine o data cu deschiderea primelor magazine de tip discounter, adica acele magazine care au preturi foarte mici, tocmai pentru ca au doar anumite categorii de produse si sunt prezentate la vanzare aproape "vrac".
Nu este de mirare astfel ca studiile care acum patru ani indicau o cota de piata de mai putin de 3-4% pentru magazinele de "tip nou", releva ca la nivelul primelor luni ale acestui an 17% dintre romani si-au cumparat laptele, bulionul, detergentul, dar si morcovii sau ceapa, dintr-un astfel de magazin.
Si lucrurile se vor schimba si mai mult la nivelul anilor urmatori. Pe langa dezvoltarea Metro, Carrefour, Selgros, Cora sau Billa si-au anuntat aparitia pe piata locala si alte nume internationale, precum Kaufland, Tengelmann sau Lidl. Altfel spus, tipurile de magazine care au aparut pentru prima data in Bucuresti sau in marile orase din tara vor ajunge si in orasele mai mici, unde vor matura fara mila de pe piata micile magazine de cartier, dar si o buna parte a tarabagiilor din piete.
Si daca am revenit la piete, trebuie spus ca nici in Europa de Vest, unde formele moderne de comert reprezinta mai bine de doua treimi din piata, pietele nu au disparut complet din statistici. Legumele si fructele proaspete, pestele sau chiar marmelada si vinul rosu sunt la mare cautare in pietele din orasele germane si mai ales frantuzesti.
Produsele care se vand in aceste piete sunt de multe ori mai scumpe decat cele din hypermarket, iar clientul tipic are venituri peste medie si prefera sa plateasca mai mult pentru un peste abia pescuit sau pentru un vin obtinut din struguri "hraniti" doar cu substante ecologice.
In Romania piata agroalimentara este inca perceputa ca acel loc murdar unde, paradoxal, te duci pentru legume si fructe mai proaspete ca la magazin, insa trebuie sa fii foarte atent sa gasesti un taran veritabil de la care sa cumperi. In multe piete din Bucuresti circula inca glume de genul "cate grame are un kilogram ? - 800 de grame". O data ajunsi acasa, pensionarii care au cumparat 5 kilograme de rosii verifica cu propriul cantar daca acestea reprezinta macar 4,5 kilograme, declarandu-se multumiti in acest caz de "eroarea de calcul".
Poate ca aici ar fi trebuit in primul rand sa intervina Guvernul si sa promulge o hotarare prin care kilogramul sa aiba in toate pietele 1.000 de grame. ionut.bonoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
