La costul finanţărilor în euro tonul l-a dat Banca CentralăEuropeană, care a ridicat dobânda de referinţă la 1,25%, iar dupămai multe interpretări ar putea urma şi alte mişcări, în funcţie deevoluţia inflaţiei din zona euro.
La lei, inflaţia care a sărit la 8% în martie aduce presiuni decreştere a dobânzilor şi la creditele în moneda naţională, chiardacă probabil BNR va menţine dobânda-cheie la nivelul de 6,25% careeste valabil de aproape un an de zile şi care are o semnificaţierelativă.
Există totuşi o serie de argumente care pledează cel puţinpentru scenariul unei stabilităţi a dobânzilor, dacă nu chiarieftiniri cel puţin pe anumite produse de creditare, respectivsegmente de clienţi. Presiunea concurenţei ar putea convingebăncile să mai taie din marje, iar îmbunătăţirea percepţieiexterne asupra României ar trebui să tempereze presiunea descumpire a finanţărilor în euro.
Această variantă este susţinută tocmai de cea mai mare bancă depe piaţă, BCR, care în mod particular are planuri ambiţioase derecuperare a cotei de piaţă pierdute pe retail în ultimii doiani.
"12 bănci care se bat pe 90% din piaţă sunt puternic motivate săîşi menţină cota de piaţă pe active şi profitabilitatea, precum şisă construiască relaţii puternice, pe termen lung cu clienţii.Dezgheţarea creditării, susţinută printre altele şi de scădereadobânzilor, este premisa centrală pentru atingerea acestorobiective", spune Oana Petrescu, vicepreşedinte executiv peretail al BCR.
Ca atare, liderul pieţei se aşteaptă la o scădere moderată amarjelor de dobândă la credite susţinută în special de competiţiadintre bănci, dar şi de îmbunătăţirea perspectivelor economice şiîn consecinţă a profilurilor de risc ale clienţilor. Şi ar fi deaşteptat să şi dea semnale în acest sens de pe poziţia pe care odeţine în sistem. Lucrurile sunt privite diametral opus de la CECBank, instituţia de credit cu capital de stat care s-a situat în2010 pe locul patru după active, cu o cotă de piaţă de 6,35%.
"Băncile se împrumută cu costuri mari şi din acest motivcreditele se vor scumpi din ce în ce mai mult în România, iarprofitul băncilor comerciale se va reduce. Au fost doi ani deprobleme cu creditarea şi din această cauză vom asista la ocreştere a dobânzilor. Nu putem cumpăra bani scumpi pe care să-ivindem ieftin", afirmă Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.
El crede că dobânzile locale vor fi departe de cele practicateîn restul Uniunii Europene. De asemenea, un element de presiuneasupra costurilot îl vor reprezenta în continuare crediteleneperformante.
"Factura crizei o plătesc băncile prin faptul că multe creditenu se mai întorc, iar vânzarea creditelor nu se poate realizapentru că nu există piaţă sau profitul se transformă în pierdere.Nu se ştie însă exact cât este din partea crizei, cât din cauzamanagementului." Dacă este şi o vină a managementului unorbănci, atunci ar fi şi normal ca băncile să suporte factura.Oricum, previziunile de creştere a dobânzilor indică faptul căaceastă factură va ajunge până la urmă - cel puţin parţial - tot laclienţi. Şi cel mai rău este că va ajunge tocmai la cei care s-austrăduit să continue plata ratelor şi pe perioada crizei.
Peter Weiss, preşedintele executiv al Bancpost, arepreviziuni mai nuanţate: la euro tendinţa de creştere se arată afi o certitudine, şi la retail, şi la corporate, după semnalul datde BCE, însă la lei ar putea veni noi ieftiniri.
"La retail ne aşteptăm la o creştere graduală a dobânzilor îneuro ca o consecinţă a creşterii EURIBOR (influenţată de deciziaBCE de a mări rata de referinţă de la 1% la 1,25%). În ceea cepriveşte creditele în lei, am putea asista la o reducere, însăpresiunile din piaţă - nevoile de finanţare ale MinisteruluiFinanţelor sau lichiditatea din piaţă setată pe termene scurte - nufac din aceasta o certitudine." În cazul clienţilor corporate careapelează la finanţări în euro Bancpost i-a sfătuit deja să recurgăla produse de hedging pentru acoperirea riscului de creştere adobânzilor.
Totuşi, pentru anumite segmente de clientelă, cu rate decross-selling mari, Weiss spune că banca ia în considerareabsorbţia unei părţi din creşterea de dobândă şi probabil căaceasta va fi decizia avută în vedere de mai mulţi jucători carevor să-şi păstreze clienţi mari sau cu perspective bune decreştere.
Turcii de la Garanti - una dintre băncile cele mai agresive înultimul an - consideră că intensificarea concurenţei poate generadobânzi mai competitive, însă, cel puţin la lei, presiunileinflaţioniste acţionează în sens contrar.
În schimb, americanii de la Citi nu au nicio ezitare: dobânzilela credite nu vor mai scădea, nici la euro, nici la lei.
OTP şi Piraeus, două bănci dinamice la jumătatea clasamentuluisistemului bancar, spun că nu este de aşteptat "o scăderesemnificativă", dând o şansă anumitor ieftiniri pe seamacondiţiilor de piaţă.
În privinţa costului finanţărilor în euro, bancherii invocă fărăsă clipească decizia BCE de majorare a dobânzii de referinţă la1,25% şi tendinţa sesizabilă de mai multă vreme de creştere aratelor EURIBOR.
Previziunile emise ignoră însă scăderea puternică a cotaţiilorCDS-urilor pentru România (care măsoară percepţia pieţei privindriscul de default), care s-au apropiat de pragul de 200 de punctede bază după ce în 2009 explodaseră şi la 700 de puncte, iar în2010 staţionaseră multă vreme la 300-400 de puncte.
Când CDS-urile erau sus, bancherii le scoteau repede în faţăpentru a justifica dobânzile mari. Acum că au scăzut puternic, auuitat de ele.
Se fac că uită şi de reducerea rezervelor minime obligatorii lavalută. Până în vara lui 2009 erau de 40%, acum au ajuns lajumătate: numai 20%. Unde este diferenţa de cost? Probabil încostul creditelor neperformante, însă bancherii nici măcar nupomenesc această reducere de costuri după ce ani de zile au blamatnivelul ucigător al rezervelor, care i-a făcut să mute pacheteîntregi de credite în străinătate.
Cătălina Molnar, economistul-şef al RBS, spune că ar fi loc dediminuare a marjelor practicate de bănci şi probabil că unele o vorşi face.
Întrebarea-cheie este cât de puternică e de fapt concurenţa depe această piaţă cu atât de mulţi jucători, mai ales în ipoteza căunii ar putea ajunge în situaţia de a se lupta pentrusupravieţuire. Când piaţa creştea, era aproape evident că aceastăconcurenţă nu prea funcţionează, dobânzile la creditealiniindu-se mai degrabă la nivelurile superioare ale pieţei.
"Concurenţa este din ce în ce mai mare pe plan local întrebănci, posibilităţile de a plasa fonduri (care pot apărea la unmoment dat mai abundente de exemplu prin eliberarea rezervelorminime obligatorii) sunt limitate şi atunci bineînţeles că marjelepot fi reduse. Întrebarea care se pune este dacă băncile vor reducemarjele pentru a acoperi doar creşterea EURIBOR sau chiar mai mult,ajungându-se astfel la scăderi ale dobânzilor faţă de momentulactual", conchide Molnar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
