Guvernul pune la punct ultimele detalii organizatorice inainte ca premierul Calin Popescu Tariceanu sa prezinte demisia cabinetului. In paralel, principalele partide de pe scena politica au dat semnalul de debut pentru campania electorala care precede alegerile anticipate.
Alegerile anticipate vor avea loc, cel mai probabil, in 16 octombrie, cand se apreciaza ca va exista o fereastra de oportunitate din punct de vedere al calendarului de aderare, a declarat, ieri, liderul PNL Cristian David.
Raportul de monitorizare al Comisiei Europene va fi prezentat in jurul datei de 25 octombrie, ceea ce inseamna ca tabelele de monito-rizare care vor sta la baza elaborarii raportului vor fi finalizate la sfarsitul lunii septembrie, a explicat David, care indeplineste si functia de ministru pentru indeplinirea acquis-ului comunitar. Astfel, saptamana viitoare, vor fi tinute doua sedinte de Guvern in care vor fi adoptate, prin ordonanta de urgenta, toate masurile cuprinse in calendarul de aderare pentru lunile iulie, august, septembrie si octombrie, a adaugat liberalul.
Conform unor surse guvernamentale, citate de Mediafax, Tariceanu ar putea sa inainteze demisia Guvernului cel tarziu luni, pe 18 iulie, intrucat intentioneaza sa mearga la sfarsitul saptamanii la Bruxelles, pentru a-i informa pe oficialii UE despre stadiul respectarii calendarului de aderare. In cazul in care reprezentantii Uniunii vor mai cere actualei puteri adoptarea unor masuri pentru aderare, atunci Guvernul se va mai reuni intr-o sedinta in data de 18 iulie, dupa care premierul isi va anunta demisia, mai spun sursele citate.
Dupa demisia actualului cabinet, structurile executive ale statului vor functiona la capacitate maxima, fara sa fie afectate de organizarea alegerilor anticipate, asigura, intr-un comunicat de presa, purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu.
Dupa anuntul de joi al premierului Calin Popescu Tariceanu si votul in favoarea anticipatelor al conducerii PNL, si democratii s-au lansat in competitia electorala, votand in unanimitate, in Consiliul National de Conducere, pentru declansarea scrutinului inainte de termen. Aceasta este singura solutie pentru a scapa definitiv de "dinozaurii epocii Iliescu", dar si sansa de a obtine, in Parlament, o majoritate confortabila, care sa asigure conducerilor celor doua Camere si Guvernului aceeasi culoare politica, a spus Boc in fata delegatilor PD.
Dupa o reuniune de patru ore a conducerii UDMR, reprezentantii unionali s-au declarat in favoarea declansarii scrutinului in toamna. Partidul Conservator asteapta rezultatele intalnirii dintre premier si presedintele PC Dan Voiculescu, inainte de a-si face publica pozitia fata de anticipate.
Principalul partid de opozitie, PSD, a anuntat ca negociaza cu alte formatiuni de pe scena politica pentru a forma un "guvern adevarat", iar in cazul in care nu reuseste, social-democratii vor intra "foarte hotarat" in alegeri anticipate. Liderul Mircea Geoana a anuntat ieri ca in aceasta ecuatie va intra si Ion Iliescu, care si-a facut publica disponibilitatea de a participa la campania electorala. PSD va avea intalniri in ultima perioada cu UDMR si PC, precum si cu alte partide care vor sa rezolve criza politica, a mai spus, ieri, Mircea Geoana.
Standard & Poor''s: Sanse de aderare, fifty-fifty
Perspectiva alegerilor anticipate nu va avea un impact imediat asupra ratingurilor Romaniei, insa ar putea determina intarzierea reformelor in justitie, majorand riscurile de activare a clauzei de salvgardare prin care UE poate amana aderarea Romaniei cu un an, apreciaza Standard & Poor''s.
Potrivit unui comunicat al agentiei de evaluare financiara, daca alegerile anticipate vor avea loc in luna septembrie sau in luna octombrie, implementarea reformelor in justitie va fi amanata cu cateva luni, iar probabilitatea activarii clauzei de salvgardare creste.
Intrucat timpul alocat reformelor se reduce, S&P apreciaza ca probabilitatea amanarii aderarii Romaniei este de peste 50%.
Agentia de rating aminteste ca demisia Guvernului Tariceanu a fost motivata de premier prin decizia Curtii Constitutionale de a respinge o parte din pachetul de legi pentru reformarea justitiei.
"In contextul in care Partidul Social Democrat inca se regrupeaza dupa infrangerea surprinzatoare in alegerile generale de la sfarsitul anului 2004 si avand in vedere si gradul ridicat de popularitate a presedintelui Traian Basescu, coalitia PNL-PD aflata la guvernare are mari sanse sa revina la putere cu o majoritate in crestere, ceea ce ar putea accelera ritmul reformelor", a spus analistul S&P Moritz Kraemer.
El a precizat ca imbunatatirea ratingurilor Romaniei cu o treapta, pana la nivelul "investment-grade", depinde de succesul viitoarei administratii in continuarea reformelor, in special in domeniul microeconomic si al transparentei. Mentinerea unui mix prudent de politici, inclusiv in domeniul fiscal, este de asemenea un element necesar pentru revizuirea in sens pozitiv a ratingului in urmatoarele 12 luni.
"Amanarea aderarii la UE pana in 2008 nu va crea, in sine, o presiune negativa asupra ratingurilor. Cu toate acestea, o deteriorare semnificativa si sustinuta a balantei de plati externe, cu efectele asociate asupra datoriei si lichiditatilor externe va duce la diminuarea ratingurilor, in special daca investitiile straine directe vor fi sub asteptari", a spus Kraemer.
In luna februarie a acestui an, S&P a acordat perspectiva pozitiva ratingurilor Romaniei, ceea ce creeaza premisele unei imbunatatiri in circa 12 luni.
Ratingul pentru datoriile in valuta pe termen lung este "BB plus", cu o treapta sub nivelul "BBB minus", care marcheaza intrarea in categoria de risc scazut pentru investitii si iesirea din categoria celor cu grad speculativ ridicat. Mediafax
Deciziile Curtii Constitutionale - drepte sau injuste - sunt obligatorii
Iulian Anghel
Declansarea alegerilor anticipate nu elimina problema de fond invocata pentru aceasta decizie - anume cele noua exceptii de neconstitutionalitate formulate de Curtea Constitutionala la pachetul legislativ privind reforma proprietatii si a justitiei, indiferent daca acestea sunt drepte sau injuste.
Potrivit Constitutiei, deciziile Curtii Constitutionale sunt executorii, iar Parlamentul este obligat sa coreleze textele de lege cu observatiile Curtii, indiferent de vointa Executivului sau a Legislativului. Comisiile juridice reunite ale Parlamentului se intrunesc astazi pentru a discuta aceasta problema.
Saptamana trecuta, Curtea Constitutionala a declarat drept necons-titutionale o parte a prevederilor pachetului legislativ pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului. Cel putin trei prevederi retin atentia - declararea neconstitutionala a interzicerii cumulului de functii a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); declararea neconstitutionala a interzicerii cumulului salariu-pensie de catre magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si declararea neconstitutionala a obligativitatii ca sefii de instante si parchete, in functie, sa dea concursuri, inainte de expirarea mandatului in exercitiu.
Premierul Calin Popescu-Tari-ceanu si-a anuntat demisia, motivand ca aceste prevederi golesc de continut reforma justitiei si a anuntat ca nu va accepta ca prevederile privind justitia sa fie modificate de Parlament.
Doi fosti ministri ai justitiei, Valeriu Stoica (PNL) si Cristian Diaconescu (PSD), au declarat, ieri, pentru ZF ca nu exista alta cale decat modificarea in Parlament a pachetului, pe partea de justitie, pentru ca aceasta este singura modalitate constitutionala de rezol-vare a diferendului constitutional. Daca, moral, ar putea exista o discutie, constitutional, nu, spun cei doi.
"Decizia Curtii este obligatorie pentru ca, la modificarea Constitutiei, in 2003, a fost eliminata prevederea potrivit careia o decizie a Curtii putea fi respinsa de Parlament cu o majoritate calificata de doua treimi. In acelasi timp, s-a vazut ca statul de drept functioneaza intr-un sens conservator. E nevoie ca, prin votul popular, sa se exprime o optiune: mergem mai departe cu acest sistem sau nu. Miza anticipatelor este pastrarea sau nu a sistemului de putere care permite puterii conservatoare sa-si pastreze privilegiile", spune Stoica. El afirma ca, daca votul este masiv in favoarea actualei puteri, atunci exista premizele pentru recalibrarea centrelor de putere prin modificarea legii Curtii Constitutionale, care, in pre-zent, nu este controlata de nimeni. Dar, pana atunci, deciziile Curtii sunt obligatorii.
Cristian Diaconescu afirma ca cele noua obiectii de neconstitutionalitate admise de Curte nu au fost formulate de PSD, care era nemultumit, intre altele, ca sefii parchetelor ar fi urmat sa fie numiti de presedinte la propunerea ministrului justitiei si nu la cea a CSM, procedura declarata constitutionala. "Nu putem spune ca suntem 100% avocatii deciziilor Curtii (cele referitoare la privilegii - n.n.), dar ele trebuie respectate", spune Diaconescu. Ca si Stoica, Diaconescu afirma ca deciziile Curtii nu pot fi invocate ca precedent intr-o eventuala reintroducere a articolelor respinse intr-o viitoare lege, intrucat se refera la lucruri punctuale.
Presedintele PD, Emil Boc, a declarat ieri ca Alianta D.A. va modifica, dupa alegerile anticipate, daca este nevoie, legea Curtii Constitutionale, in asa fel incat sa existe posibilitatea revocarii judecatorilor de la aceasta Curte.
Cum au votat judecatorii Curtii
Potrivit deciziei Curtii Constitutionale de admitere unor sesizari de neconstitutionalitate pentru pachetul privind reforma proprietatii si a justitiei, publicata la sfarsitul saptamanii in Monitorul Oficial, trei dintre judecatorii Curtii au facut opinie separata. Este vorba de judecatorii Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur si Kozsokar Gabor. Ceilalti sase, care au fost de acord cu obiectiile de neconstitutionalitate sunt: Ion Vida (presedinte), Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu si Viorel Stanoiu. Toti cei sase au facut parte din administratia PSD sau sunt legati de PSD. Trebuie spus insa ca obiectiile de neconstitutionalitate acceptate de Curte au facut obiectul sesizarilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nu de PSD.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
