In momentul de fata, invatamantul obligatoriu este de 10 clase, din care opt ani sunt de invatamant primar si gimnazial, la care se adauga doi ani de liceu.
"Aproximativ 25% din elevi abandoneaza scoala la 16 ani, atunci cand se incheie invatamantul obligatoriu de zece clase, insa putini dintre acestia reusesc sa intre pe piata muncii. Costul mediu pe care il plateste statul pentru a scolariza un elev de liceu este de aproximativ 2.000 de lei si este de cinci ori mai mic decat media europeana", sustine Simion Hancescu, prim-vicepresedinte al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI).
Fostul presedinte Ion Iliescu, actualul presedinte de onoare al PSD, s-a pronuntat impotriva invatamantului liceal obligatoriu si a grupei pregatitoare, de 13 ani,
"~la nu mai e obligatoriu, obligatoriu este pana la doua trepte, gimnazial. De la liceal devine deja optional si competitional, unii merg spre liceu cu caracter general, altii pe licee profilate, altii spre scoli profesionale. Cum sa proclami general obligatoriu? Cand e obligatoriu toti trebuie sa faca acelasi lucru. Deja in treapta liceala se face diferentiat", a afirmat el.
In anul scolar trecut, in liceele de stat erau inscrisi peste 147.000 de elevi in clasa a zecea, iar daca prevederile noului cod s-ar aplica, inseamna ca un sfert (aproape 37.000 de elevi) urmeaza sa-si continue studiile inca doi ani pe banii statului. Astfel, 37.000 de elevi care vor intra in clasele a XI-a si a XII-a obligatorii ar aduce cheltuieli suplimentare la buget de peste 35 de milioane de euro anual din cele 155 de mil. euro pe care statul ar putea fi nevoit sa le plateasca in plus, potrivit codului actualului ministru al educatiei.
Prescolarii costa 120 de milioane de euro
Restul cheltuielilor, in valoare de 120. mil euro, ar putea proveni din taxele platite pentru scolarizarea elevilor din clasele pregatitoare. Propunerile lui Andronescu includ introducerea unei clase pregatitoare obligatorie, gratuita, pentru prescolari, care trebuie sa urmeze timp de un an cursuri de instruire inainte de a intra in clasa I.
Astfel, daca toti cei 250.000 de prescolari care erau anul trecut in grupa mare la gradinita s-ar incadra in noua lege privind obligativitatea invatamantului de 13 clase, statul ar trebui sa scoata din buzunar cel putin inca 120 mil. euro pentru a scolariza clasele pregatitoare, in conditiile unui cost mediu de 476 de euro pentru prescolari.
Iliescu a criticat si aceasta propunere despre care sustine ca nu poate fi aplicata din lipsa de bani: "Apoi invatamantul la gradinita. Noi acum nu avem loc ca lumea pentru gradinite. Oamenii se bat sa gaseasca locuri la gradinite si vrem sa declaram obligatorie si generala gradinita? Pai cum o realizezi, cand nu ai aceasta posibilitate?", a afirmat Iliescu.
Reprezentantii ministerului spun ca, de regula, costurile educatiei pentru prescolari sunt mai ridicate decat cele pentru elevii de liceu. In pretul pe care il plateste anual statul pentru scolarizarea elevilor sunt incluse cheltuielile salariale cu personalul din invatamant, plata utilitatilor institutiilor sau cheltuielile necesare pentru achizitionarea materialelor didactice.
Cu toate acestea, codul lui Andronescu ar trebui sa aduca si o reducere a cheltuielilor, in conditiile posibilei restructurari de personal din invatamant.
"Teoretic, ar trebui sa existe o reducere a numarului de personal din invatamant. Peste 60% din elevi sunt cuprinsi in scolile de arte si meserii care au o durata de trei ani si care, daca urmeaza o forma de invatamant seral sau fara frecventa fac inca doi ani de scoala", sustine Robert Lorenz, purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei.
Sindicalistii nu sunt insa de aceeasi parere, sustinand ca ar trebui sa existe o suplimentare a numarului de profesori de liceu.
"Nu ar trebui angajat niciun educator pentru anul pregatitor, insa pentru invatamantul liceal ar trebui sa mai creasca numarul profesorilor. Generalizarea invatamantului liceal implica unele costuri, la fel ca orice alta reforma", a precizat Aurel Cornea, presedintele FSLI.
O alta masura propusa de ministrul Andronescu vizeaza desfiintarea scolilor de arte si meserii (introduse tot de ea in mandatul precedent) si transformarea acestora in licee tehnologice.
Aceasta masura este menita sa aduca un nivel superior de calificare a absolventilor, care ar putea sa se insereze mai usor pe piata muncii.
"In Franta, de exemplu, absolventii de licee teoretice obtin niveluri diferite de calificare. Nu cred ca obligativitatea invatamantului de 13 ani este nociva, pentru ca avem nevoie de elevi mai bine pregatiti", a mai spus Hancescu.
Iliescu o da "in ma-sa" de guvernare
Proiectul privind Codul educatiei a fost discutat saptamana trecuta la Guvern si urmeaza sa fie pus in dezbatere publica pentru trei saptamani, dupa care Executivul isi va asuma raspunderea in Parlament, in 2 septembrie, in conditiile in care PD-L si PSD isi disputa doua variante de legi: cel propus de fostul ministru democrat Mircea Miclea versus codul Andronescu.
Ieri prim-vicepresedintele PD-L Adriean Videanu a declarat ca democrat-liberalii nu resping ideea dezbaterii a trei pachete de legi privind reforma educatiei: pe langa Andronescu si Miclea urmand sa intre in discutie si cel al fostului ministru liberal Cristian Adomnitei. Saptamana trecuta PD-L a pus in discutie ramanerea PSD la guvernare de solidaritatea la asumarea raspunderii pe aceste legi (ca legile sa nu treaca, ar trebui ca PSD sa voteze o eventuala motiune de cenzura depusa de PNL impotriva guvernului).
Fostul presedinte Ion Iliescu a reactionat intr-un limbaj "colorat" cand a fost intrebat de conditiile impuse de PD-L social-democratilor: "Da-o in ma-sa de guvernare, deci nu de guvernare vorbim acum, ci de un pachet de legi. Asta ar fi o alta prostie, sa se conditioneze soarta unei guvernari de un proiect sau de o lege", a afirmat Iliescu, intrebat daca PSD trebuie sa ia in calcul iesirea de la guvernare in cazul in care Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament pe legile educatiei.
Presedintele de onoare al PSD s-a declarat impotriva intentiei Guvernului de a-si asuma raspunderea in Parlament pe legile educatiei.
"Ce inseamna graba asta, ca la repezeala, cu un asemenea corp legislativ, sa schimbi invatamantul? (...) Am mai avut in 1948 o asemenea prostie, invatamantul a avut o traditie cu cele trei trepte si a fost stricata ca sa ne aliniem sistemului rusesc. Acum se vine cu ceva similar. Noi avem aceasta traditie a celor trei trepte bine conturate, vrem sa o stricam deodata cu propunerea de la Miclea?", a afirmat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
