Noul guvern se angajeaza sa finalizeze, pana in 2012, aproape 1.000 km de autostrada, din care 254 km reprezinta tronsonul Bors-Targu-Mures din autostrada Transilvania si 110 km intre Bucuresti si Comarnic, si sa inceapa lucrarile pentru alti 720 km de autostrada.
"Cred ca anul 2009 va fi unul al relansarii proiectelor de infrastructura. Sunt foarte multe proiecte deja pregatite, cu studiile de fezabilitate finalizate, care vor trebui sa fie incepute in urmatorii ani. Sunt optimist in ceea ce priveste anul viitor pentru ca stiu ce proiecte vor fi incepute si multe dintre ele sunt deja in evaluare", spune Romeo Botocan, directorul executiv al Max Boegl Romania, divizia locala a constructorului german Max Boegl.
Potrivit variantei intermediare a programului de guvernare, pana in 2012 urmeaza sa fie finalizata autostrada de pe coridorul IV Nadlac-Constanta (855 km), mai putin tronsoanele Sibiu-Pitesti (120 km) si Comarnic-Brasov (56 km), care vor fi realizate prin concesiune pana in 2013-2014.
Lucrarile la sectorul dintre Targu-Mures si Brasov (161 km) al autostrazii Transilvania ar urma sa fie incheiate in perioada 2013-2014, in prezent termenul final de executie al proiectului fiind anul 2013.
"Am retineri in ceea ce priveste numarul de kilometri care vor fi finalizati, pentru ca fiecare guvern de dupa '90 a promis autostrazi. Insa daca nu se micsoreaza birocratia si modul de obtinere a autorizatiilor necesare constructiei, in mod sigur nu se vor mai face sute de kilometri de autostrada intr-un timp foarte scurt si la o calitate ridicata", explica Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).
Decizia noului guvern de a modificara legislatia privind modalitatile si conditiile de participare la licitatiile pentru lucrarile necesare imbunatatirii infrastructurii de transport, eliminand principiul "cel mai mic pret castiga", a fost apreciata de constructori care afirma ca acest criteriu afecta foarte mult desfasurarea licitatiilor si calitatea lucrarilor.
"Nu pot decat sa salut aceasta decizie si sper ca va fi pusa in practica. Criteriul de alegere a celui mai mic pret era foarte pagubos, cu efecte practice foarte puternice. La licitatii se prezinta foarte multe companii cu un buget din care nu puteau face mare lucru din lucrare, iar aceasta situatie conducea la intreruperea santierului", afirma Botocan.
Ideea scoaterii principiului "cel mai mic pret castiga" a fost enuntata si de actualul ministru al transporturilor, Ludovic Orban. "Aceasta decizie este oarecum surprinzatoare, pentru ca este o strategie liberala si mai putin una de stanga. Insa va fi foarte bine daca se va elimina acest criteriu, care era de fapt o pacaleala. Preturile se aflau dinainte de licitatie, iar ulterior se solicitau reactualizari ale proiectului tocmai pentru ca suma licitata era prea mica", afirma Niculescu-Aron.
Programul de guvernare prevede si un nou regim de impozitare a tranzactiilor imobiliare "in scopuri comerciale" realizate de persoane fizice, respectiv 16% din castigurile obtinute din astfel de afaceri, care ar putea avea ca prim efect reducerea numarului de tranzactii in scop speculativ, pe masura ce scaderea pretului apartamentelor ar putea aduce in piata acest gen de investitori persoane fizice cu acces la lichiditati. In prezent, tranzactiile intre persoane fizice sunt impozitate cu 2% sau 3%, in functie de perioada in care vechiul proprietar a detinut locuinta, precum si de pretul acesteia.
"In mod normal, o astfel de masura scade nivelul profitului per tranzactie, deci implicit va descuraja tranzactiile cu caracter speculativ desfasurate de catre persoane fizice, care vor prefera sa activeze ca si persoane juridice. Ca si principiu general, orice masura care are ca efect cresterea pretului duce la scaderea numarului de tranzactii", apreciaza Florina Mantescu, director adjunct in cadrul departamentului rezidential al firmei de consultanta imobiliara Neocasa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
