Victor Ponta: Bună dimineaţa. În primul rând, mulţumesc tuturor celor care aţi acceptat invitaţia de a participa la cea de a şasea reuniune, cum spune domnul ministru Teodorovici, a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat. După cum probabil ştiţi cu toţii, intrăm în linie dreaptă, au avut loc foarte multe consultări informale, s-au luat decizii în ceea ce priveşte principalele direcţii strategice de dezvoltare a României, de utilizare a fondurilor europene incluse în mecanismul financiar multianual 2014-2020. Evident, mai sunt foarte multe alte lucruri de detaliu de făcut, însă într-un timp foarte scurt, pentru a fi alături de primele ţări europene care înaintează draft-ul de acord de parteneriat, trebuie să mai luăm câteva decizii şi scopul acestei reuniuni este tocmai această consultare cât mai largă posibilă, pentru a putea merge spre finalizarea proiectului, un proiect care, evident, după aceea, va fi din nou discutat în mod oficial cu Comisia Europeană, pentru a avea forma finală.
Vreau doar să spun două lucruri la început, după care să-l rog pe domnul ministru Teodorovici să intre în profunzimea subiectului. În primul rând, faptul că acea impresie iniţială, de altfel, corectă, că vorbim despre fonduri europene pe care oricum nu suntem în stare să le cheltuim, e o impresie care din fericire anul trecut s-a dovedit a fi neadevărată. Gradul de absorbţie, de la 7% la 33... Cât mai e domnul ministru?
Eugen Teodorovici: 34 /.../
Victor Ponta: Foarte bine, 34. S-a dovedit că nu e aşa România, absolut şi veşnic incapabilă de a absorbi fonduri europene, dimpotrivă. În 2013 am fost pe primul loc la creşterea gradului de absorbţie faţă de toate celelalte ţări din UE, ţine doar de un sistem capabil să îndeplinească regulile europene şi să folosească aceste fonduri care, evident, sunt cele mai ieftine, pentru că sunt nerambursabile şi merg în direcţii clar stabilite.
Al doilea lucru este că pentru 2014-2020 avem foarte puţini bani. România şi Bulgaria au cea mai mică alocaţie dintre toate ţările UE, raportată la numărul de locuitori, în jur de 1000 de euro pentru fiecare locuitor. Toate ţările din jurul nostru, chiar şi Croaţia, care este nou membru, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia pornesc de la 2000 de euro, deci dublu faţă de noi. Acum însă, cum spune Comisia Europeană, să nu plângem după laptele vărsat, că oricum nu mai putem schimba negocierea aşa cum a fost făcută. Important este că aceşti bani foarte puţini pe care îi avem la dispoziţie să încercăm să îi folosim cât mai bine şi să stabilim cu adevărat priorităţi. Bani pentru tot ceea ce ne dorim şi ne propunem nu sunt. 20 de miliarde înseamnă vreo 3 miliarde în fiecare an - gândiţi-vă, vă rog, de câţi bani este nevoie pentru infrastructură, de câţi bani este nevoie pentru sănătate, pentru educaţie, pentru dezvoltarea regională, pentru IMM-uri, pentru turism, pentru... Trei miliarde de euro sunt nimica toată aproape. Mediu, nu mai vorbesc, da... Doamna ministru, ca de fiecare dată îmi spune câţi bani ne trebuie ca să îndeplinim condiţiile obligatorii de conformare la standardele europene de mediu. Cred că toţi cei 20 dacă i-am folosi ne-ar ajunge la mediu, doamna ministru? Nu cred. Cam aşa, cam 20 de miliarde ne-ar trebui doar pentru mediu. Nu vorbesc de autostrăzi sau de căi ferate sau de spitale sau şcoli. Deci banii sunt puţini, dar cei puţini să decidem împreună cum îi cheltuim. Domnul ministru Teodorovici, mai în detaliu, şi după aceea să încercăm să folosim timpul pe care îl avem alocat pentru a da informaţii, a primi informaţii şi a reuşi să luăm nişte decizii. Vă rog.
Eugen Teodorovici: Mulţumesc foarte mult, bună ziua! În primul rând, domnule prim-ministru, daţi-mi voie să vă mulţumesc dumneavoastră, colegilor miniştri, membrilor acestui comitet şi, desigur, invitaţilor prezenţi la această întâlnire. Această a şasea reuniune a Comitetului Interinstituţional este o întrunire la care noi dorim să definitivăm acest document, acest acord de parteneriat. Acest comitet are un rol deosebit de important ca for decizional în definitivarea documentelor de programare pentru România.
Doresc să îmi exprim aprecierea faţă de cei care au trimis observaţii, comentarii la acest document, pe care noi l-am integrat în această versiune pe care noi astăzi o discutăm. Ca timp, pot să vă spun că intenţionăm, după această reuniune la care o să vă rugăm să trimiteţi eventuale comentarii pe care dumneavoastră le mai puteţi avea până vineri, astfel încât să putem integra aceste comentarii în documentul final şi, până la finalul acestei luni, să-l putem trimite Comisiei Europene pentru analiză şi aprobare.
Programele operaţionale care de asemenea sunt cele vor defini mult mai exact ceea ce dorim să finanţăm, următorul cadru financiar, vor fi făcute publice la finalul acestei luni, puse pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene şi nu numai, astfel încât toţi cei interesaţi să îşi poată aduce contribuţia la definitivarea acestor documente foarte importante. De asemenea, programele operaţionale vor fi trimise Comisiei Europene la finalul lunii martie, astfel încât desigur, într-un timp cât mai scurt, să putem avea aprobarea Comisiei Europene.
Un element extrem de important este acela că nu va trebui să aşteptăm aprobarea acestor documente de către Comisia Europeană pentru a putea finanţa proiectele în acest nou cadru financiar.
O schimbare de abordare este esenţială şi anume că putem deconta de la Comisia Europeană ceea ce cheltuim în anul 2014 - desigur, acele cheltuieli care respectă toate regulile europene vizavi de achiziţii publice, impact de mediu şi alte cerinţe din partea Comisiei Europene. Este o schimbare de abordare care cu siguranţă va aduce şi un nivel de cheltuieli destul de ridicat încă din primul an al noului cadru financiar.
Astea au fost primele elemente pe care le putem discuta public, pentru că, totuşi, această întâlnire are un caracter, să spunem aşa, restrâns. La final vor fi declaraţii de presă şi vom putea aduce şi alte elemente vizavi de cele pe care le discutăm astăzi.
Victor Ponta: Mulţumesc atunci celor de la presă şi la final cel puţin domnul ministru Teodorovici, dar cred că şi alţi participanţi pot să vă dea detalii despre discuţia de astăzi. Bine, deci înţeleg că faci o prezentare un pic mai detaliată acum şi după aceea îi lăsăm pe oameni să îşi spună opiniile.
***
Declaraţii de presă susţinute de premierul Victor Ponta, la finalul reuniunii Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020
Victor Ponta: O să spun câteva cuvinte despre discuţiile pe care le-am avut azi cu partenerii sociali, referitoare la finalizarea proiectului de Acord de Parteneriat cu UE pentru perioada 2014-2020. Pentru toate detaliile, o să îl rog pe dl ministru Teodorovici să vă răspundă la întrebări. Trebuie să particip la un alt eveniment, la Parlament. Însă aş vrea, înainte de a intra în detalii legate de acordul de parteneriat şi de modul în care România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune, pentru că despre acestea am vorbit, în special astăzi - mai puţin despre politica agricolă comună, care e cealaltă componentă - aş vrea să reiau doar foarte puţin şi foarte punctual câteva dintre concluziile expuse şi astăzi de către şeful misiunii FMI în România, pentru a arăta contextul economic în care ne aflăm şi, evident, în baza acestui context economic, şi strategia de dezvoltare a României până în 2020 trebuie să ţină cont de realităţi şi de obiectivele pe care ni le propunem. Apreciez faptul că în urma vizitei de evaluare, delegaţia FMI şi a Comisiei Europene au constatat faptul că estimarea pentru 2013 a creşterii economice este de 2,8%. Vă reamintesc, am pornit la începutul anului cu o estimare de 1,6. Faptul că nu doar am respectat-o, dar am depăşit-o cu peste 1 punct procentual este meritul, în primul rând, al celor care au muncit în România şi au făcut posibilă această creştere economică, atât în zona industrială, în agricultură, în servicii şi în celelalte domenii. Din fericire, această stabilitate economică a dus la posibilitatea ca să se constate de către Banca Naţională o reducere a inflaţiei în luna decembrie la 1,5% şi fundamente macroeconomice pentru ca România să reziste, aşa cum a făcut-o până în prezent, la turbulenţele de pe pieţele financiare. S-a reliefat faptul extrem de important că dobânda la datoria publică a scăzut la cel mai mic nivel istoric şi este mai mică decât media pe Europa. România a reuşit pentru prima dată în istorie să emită bonduri la 30 de ani, ceea ce înseamnă că cei care ne-au împrumutat cu bani au încredere că România în următorii 30 de ani va fi capabilă să-şi plătească datoriile. Şi, cel mai important lucru, că plătim dobânzi mai mici, deci, practic, fiecare sarcină a fiecărui locuitor al acestei ţări de a plăti în viitor va scădea şi scade în mod accelerat. De asemenea, se confirmă o previziune de continuare a creşterii economice pentru 2014, bazată nu doar pe agricultură, ci în special pe sectoarele industriale şi productive. Mai mult vreau să reliefez din prezentarea făcută astăzi faptul că pentru această creştere economică avem nevoie să menţinem stadiul actual accelerat de absorbţie a fondurilor europene, şi aici trecerea de la faimosul 7% din 2012 la 34% astăzi. Este în mod sigur cea mai importantă schimbare pozitivă în ceea ce priveşte partea economică şi, de asemenea, bugetul de investiţii 2014, aşa cum a fost aprobat. Cele două scheme guvernamentale "Prima casă" şi noua schemă de creditare pentru societăţile care creează 20 de locuri de muncă sunt de natură să contribuie la creşterea economică şi un lucru extrem de important, pentru că sper să discutăm foarte serios despre acest lucru, măsura de sprijinire a persoanelor care au credite pe o perioadă de doi ani, din punctul de vedere al FMI, va conduce la o creştere a creditării, a consumului şi, alături de creşterea pensiilor, măsuri care duc la creşteri economică şi însănătoşire a mediului social şi de afaceri. După cum ştiţi, patru din cele cinci criterii de performanţă au fost îndeplinite, cel referitor la reducerea deficitului bugetar nu a fost constatat din cauza întârzierii scrisorii de intenţie, însă, în mod sigur, în luna martie sper să avem scrisoarea de intenţie în board-ul FMI, să se constate că ne-am îndeplinit şi toate ţintele care ţin de deficitul bugetar. Avem, evident, ca obiectiv reducerea arieratelor la societăţile cu capital de stat, e vorba în special despre societăţile din domeniul feroviar, dar şi la Poşta Română - acestea două au fost domeniile. Iar reformele structurale în, special în energie, sunt apreciate ca reprezentând pentru România un motor de creştere, România putând deveni un exportator de energie, creând locuri de muncă şi stabilitate economică. În acest context economic am vrut să reliefez faptul că măsurile pe care le-am luat ieri şi le-am negociat cu partenerii noştri internaţionali au acest scop de a sprijini echilibrul social, creşterea consumului şi dezvoltarea economică. Evident că modul în acre România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune alocate ţării noastre pentru perioada 2014-2020 este extrem de important să susţină această viziune pe dezvoltare. Am pregătit un foarte scurt material, o să-l dăm imediat să vi-l multiplicăm. Pornim cu un handicap evident faţă de ţările din regiune în ceea ce priveşte alocarea raportată la numărul de locuitori.
România are aproximativ 1000 de euro raportat la fiecare locuitor, în timp de ţările din regiune, cu care ne comparăm, Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Croaţia, au cel puţin dublu faţă de noi. Se vorbeşte foarte des şi pe bună dreptate, România trebuie să se uite spre o ţară ca Polonia, ca model de dezvoltare şi de folosire a fondurilor europene, fără să uităm însă că pentru 2014-2020 Polonia are 72 de miliarde alocate, noi avem 21. Deci, e o diferenţă de 50 de miliarde de euro, e adevărat, la o populaţie de 38 de milioane. Asta este situaţia, aşa trebuie să ne adaptăm şi să încercăm să folosim aceşti bani şi în urma discuţiilor purtate pe parcursul anului 2013, astăzi suntem într-o fază avansată, suntem capabili să vă punem la dispoziţie, dumneavoastră, şi evident pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene sunt detalii, modul în care România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune pentru infrastructura de transport, aici intrând autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian, aproximativ -e vorba de cifre indicative, eu încerc să le prezint pe înţelesul tuturor - 5,7 miliarde de euro, pentru mediu şi tot ceea ce înseamnă infrastructură de mediu şi proiecte de mediu - 3 miliarde de euro, pentru eficienţă energetică - 270 de milioane, pentru programele de angajare a tinerilor, şomerilor - 1 miliard de euro şi pentru dezvoltarea programelor ANOFM - 250 de milioane de euro, pentru asistenţa socială a categoriilor defavorizate, aici intrând în mod special programele de integrare a minorităţii rome - aproximativ 1 miliard de euro, pentru educaţie, în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea profesională - 1 miliard, pentru infrastructură - 350 de milioane de euro, pentru dezvoltarea capacităţii administrative la nivel local - 500 de milioane şi asistenţă tehnică la nivel central - 300 de milioane de euro, pentru IMM-uri şi parcuri tehnologice - 800 de milioane, dezvoltarea urbană a comunităţilor - 2,8 miliarde de euro, refacerea zonelor istorice, culturale şi turistice - 450 de milioane de euro, drumuri judeţene, centuri - 1,1 miliarde, infrastructura de sănătate - 500 de milioane de euro, care să ne permită construcţia celor trei spitale regionale de care România are nevoie - Iaşi, Cluj şi Craiova - şi modernizarea altor trei spitale, pentru cercetare - 700 de milioane de euro, pentru IT - 550 de milioane de euro şi pentru proiectul de cadastru - 300 de milioane de euro. Nu faceţi efortul să scrieţi din dictarea mea, că vă dau documentul, cred că e mult mai sigur şi e mult mai simplu şi de altfel, cu foarte multe detalii, Ministerul Fondurilor Europene va pune pe site alocările într-un limbaj mai tehnic şi, evident, mult mai exact decât al meu.
Ceea ce vreau să spun este că s-a lucrat şi se lucrează în continuare, până la sfârşitul lunii februarie, cu ministere, cu instituţii publice, cu parteneri sociali, pentru ca la sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie să putem transmite un prim proiect. Am citit uneori că ne-a fost respins proiectul de parteneriat - era oarecum imposibil, deoarece nu l-am trimis niciodată şi nu-l trimisese nimeni. Abia după 20 decembrie au fost aprobate ghidurile, abia după aceea curge perioada în care trebuie să-l întocmim şi să-l transmitem, după care, într-o perioadă de patru luni, Comisia Europeană face observaţii, negociază cu fiecare stat membru, în aşa fel încât să-l finalizăm şi să-l adoptăm.
Vreau să mulţumesc ministrului şi celor de la Ministerul Fondurile Europene, care au făcut munca de centralizare a tuturor datelor, a strategiilor sectoriale, efortul de comunicare şi de dialog cu toţi partenerii noştri şi, evident, cred că în acest weekend va fi afişat pe site proiectul de acord, în aşa fel încât să poată fi cunoscut de toată lumea. O să-mi cer scuze, plec la Parlament, la o altă întâlnire importantă, însă pentru toate detaliile tehnice şi nu doar tehnice vă stă la dispoziţie dl ministru. Vă mulţumesc.
Sursa: Guvernul României
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
