Cu numai trei zile inainte de inceperea unui summit de o importanta cruciala al liderilor Uniunii Europene, in cadrul caruia se asteapta luarea unei decizii cu privire la inceperea negocierilor de aderare cu Turcia, Franta a cerut autoritatilor de la Ankara sa recunoasca genocidul armean din 1915, relateaza EUobserver.
Ministrul francez al afacerilor externe, Michel Barnier, a aratat, insa, ca aceasta cerere nu va reprezenta o conditie pentru deschiderea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana, ci o problema ce va fi luata in discutie dupa lansarea negocierilor.
Problema este foarte controversata in Turcia, aceasta tara refuzand sa recunoasca uciderea unui numar de pana la 1,5 milioane de armeni drept genocid. Autoritatile de la Ankara insista ca intre 250.000 si 500.000 de armeni, cat si mii de turci au fost ucisi in timpul conflictelor din primul razboi mondial.
"Cred ca Turcia ar trebui sa-si admita propriul trecut, sa se impace cu propria istorie si sa recunoasca aceasta tragedie," a declarat Barnier.
Franta a recunoscut oficial genocidul armean in anul 2001, armenii de aici exercitand presiuni asupra sa in sensul punerii in discutie a acestei probleme cu Turcia.
Totusi, statele membre ale Uniunii Europene au pareri diferite cu privire la conditiile impuse Turciei pentru lansarea negocierilor de aderare. Parerile sunt impartite in special in ceea ce priveste propunerea ca statele membre sa poata impune restrictii asupra liberei circulatii a fortei de munca din aceasta tara in interiorul Uniunii. Printre tarile ce se opun unor astfel de masuri se numara Belgia, Grecia, Finlanda si Suedia.
In cadrul summitului, ce va incepe joi, liderii UE vor trebui de asemenea sa decida asupra momentului exact in care vor incepe negocierile dintre Turcia si UE. Se asteapta ca acest moment sa fie stabilit in a doua jumatate a anului viitor. Aceasta va permite Frantei, a carei populatie se pronunta in mare parte impotriva acceptarii Turciei in cadrul UE, sa organizeze un referendum legat de Constitutia UE la inceputul anului viitor.
In acelasi timp, se asteapta ca in cadrul aceluiasi summit liderii UE sa sublinieze faptul ca negocierile reprezinta un proces deschis, dar care nu va conduce automat la aderare.
Uniunea Europeana nu are in vedere, deocamdata, un "plan de rezerva" in cazul unui esec al negocierilor de aderare cu Turcia, a anuntat, luni, ministrul olandez de Externe, Bernard Bot, a carui tara detine presedentia semestriala a UE, citat de Mediafax.
Austria si conservatorii germani cer insistent presedentiei olandeze a UE sa aiba in vedere, inca de la incepere negocierilor, si o alta solutie in afara aderarii Turciei la organizatie, una dintre variantele propuse fiind un parteneriat privilegiat cu aceasta tara. Aceasta propunere este insa respinsa de marea majoritate a tarilor din UE.
Cei care se opun aderarii Turciei la UE sunt minoritari in Parlamentul European si se confrunta cu un front unit al socialistilor, ecologistilor si al majoritatii conservatorilor si liberalilor. "Toti cei care apara drepturile omului in Turcia ne spun ca perspectiva aderarii a schimbat aceasta tara si a consolidat o democratie parlamentara," a declarat liderul grupului socialist, germanul Martin Schulz.
Permitand aderarea unei tari laice cu o populatie majoritar musulmana, UE transmite un semnal major privind contributia la instaurarea pacii si intelegerii intre popoare, a adaugat francezul Michel Rocard, care considera raportul privind Turcia "prea agresiv" in privinta conditiilor impuse autoritatilor de la Ankara.
Negocierile cu Croatia ar putea fi lansate in luna aprilie
In timp ce intreaga atentie este concentrata asupra posibilei lansari a negocierilor de aderare cu Turcia, Croatia se apropie de luarea unei decizii cu privire la inceperea propriilor negocieri de aderare cu UE.
Dupa incheierea unei intruniri a ministrilor de afaceri externe ai tarilor membre UE, organizate luni, ministrul olandez de externe Bernard Blot a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca negocierile cu Croatia ar putea incepe nu mai tarziu de luna aprilie, relateaza EUobserver. Conditia este ca aceasta tara sa coopereze pe deplin cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie.
"Negocierile ar putea fi deschise in jurul lunii aprilie 2005, cand Consiliul anticipeaza ca Croatia va coopera cu Tribunalul," a declarat Bot.
Croatia s-a angajat sa faca tot posibilul pentru a-l gasi si a-l aresta pe fostul General al armatei croate Ante Gotovina si a-l preda mai apoi pe acesta Tribunalului de la Haga. Gotovina este acuzat de a fi ordonat masacrul sarbilor croati din 1995.
Presiunile exercitate asupra Croatiei de a-l aresta pe Gotovina au starnit insa unele reactii negative fata de Uniunea Europeana, multi croati considerandu-l pe Gotovina drept un erou, si nu un criminal de razboi.
Premierul croat Ivo Sanader si-a exprimat recent convingerea ca "Gotovina este nevinovat", dar ca "trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia in fata Tribunalului de la Haga".
In general, numarul celor ce se pronunta pentru aderarea Croatiei la UE a scazut dramatic in ultimul an. Astfel, conform unui sondaj realizat de agentia Puls in luna septembrie, mai putin de jumatate din cei intervievati se pronuntau in favoarea aderarii, in timp ce 41% dintre acestia se declarau impotriva.
O decizie privitoare la lansarea negocierilor de aderare cu Croatia ar putea fi luata in cadrul summitului liderilor UE din aceasta saptamana, momentul aderarii efective a acestei tari la UE fiind plasat in anul 2009. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
