Problema Romaniei, in relatia cu UE, nu este 25 aprilie a.c., data la care se va semna Tratatul de aderare, nu este nici macar 1 ianuarie 2007, data preconizata a integrarii. Problema Romaniei este data de 2 ianuarie 2007, prima zi a integrarii, spune ambasadorul Frantei la Bucuresti Herve Bolot.
Intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, diplomatul francez analizeaza sansele Romaniei de aderare, efectele aderarii asupra institutiilor si mediului de afaceri. Desi este doar de cateva luni in Romania, el observa - cu tachinerie afectuoasa - unele dintre lipsurile romanilor: uneori se inflameaza prea repede pe subiecte putin importante si evita sa atace sau nu analizeaza indeajuns elementelele de lunga durata, adica ce se va intampla dupa data aderarii.
Adevarata problema a Romaniei va fi, spune ambasadorul Frantei, prima zi de dupa aderare. Atunci Romania va trebui sa-si asume toate regulile jocului din UE. Si nu va fi usor. Dintr-o perspectiva, el compara UE cu un club select in care fiecare jucator de la masa de joc are propriile-i carti si trebuie sa le joace cat mai bine. Dintr-o alta perspectiva, Uniunea este, spune Herve Bolot, o "uniune politica", cu o politica comuna, cu interese comune, in care fiecare partener respecta aceleasi reguli.
"Incepand cu 2 ianuarie 2007 veti fi in intregime parteneri, veti fi pe picior de egalitate pe plan juridic si institutional, cu ceilalti membri ai UE. Drept urmare, interesul Romaniei va fi de aceeasi natura cu al nostru. Acest lucru este valabil si pentru mediul de afaceri. Sunt acum multe de facut, dar acele firme care sunt constiente de miza integrarii sunt cele care tin pariul unei Romanii active si partener deplin al Uniunii Europene".
Integrarea este doar un punct de plecare
Bolot admite ca exista un risc al amanarii aderarii, dar crede ca acest lucru nu se va intampla. "De ce ajutam Romania sa se pregateasca? Fireste, nu o facem ca sa ne oprim in ziua integrarii europene, caci acea zi este, pentru noi, un punct de plecare. Sunt multe de facut acum, dar dupa integrare lucrurile se vor intampla ca intr-o fuziune sau intr-o alianta intre doua intreprinderi. Trebuie sa intram, impreuna, intr-o cultura si un reflex european comun."
Despre "reflexul european" al Romaniei au mai vorbit, de-a lungul vremii si alti responsabili francezi - ultimul, ministrul francez de externe, Michel Barnier. Se intampla dupa ce presedintele Traian Basescu anunta ca Bucurestiul privilegiaza o relatie speciala cu Washingtonul si Londra.
UE nu e doar o superpiata
"Aveam aprecieri pozitive fata de faptul ca Romania dezvolta bune relatii cu tari care sunt si prietene ale noastre. Pe de alta parte, este clar ca Uniunea Europeana este mai mult decat o piata comuna. Este o uniune politica care are o politica externa, de securitate si aparare comuna. Proximitatea noastra culturala, geografica, economica presupune ca, mai intai, sa punem ordine in casa noastra comuna si sa dezvoltam, cu prioritate, in acest ansamblu, ceva armonios. Romania nu poate cere Europei sa o ajute in dezvoltarea ei si in relatiile sale, daca nu demonstreaza solidaritatea cu UE."
"Trebuie, intotdeauna, sa revenim la fundamente. Tratatul de aderare detaliaza toate aceste aspecte. Si contine adeziunea dumneavoastra la intreg aquis-ul comunitar. Este de ajuns sa fie aplicat. Sunt regulile noastre comune. Au fost semnate de noi toti. Deci, ne angajeaza, cum si pe voi va angajeaza. Am vazut ca aici oamenii se inflameaza rapid intr-o chestiune sau alta. Asta are o latura simpatica, dar cand esti intr-un domeniu al dreptului, sau de drept international, acest lucru nu este chiar productiv."
Bolot spune ca UE nu este doar o superpiata: "Este un parteneriat. Dintr-odata, Romania va fi pe picior de egalitate cu toate celelalte tari membre, mari sau mici. Este randul dumnevoastra sa va jucati cartea".
In ceea ce priveste pericolul amanarii extinderii, Bolot spune. "Pentru noi nu exista. Faceti tot ce este necesar pentru a nu fi cazul. Dar exista un risc, un risc care se afla in mainile voastre. Exista enorm de multe lucruri de facut", dar Romania arata ca vrea sa le faca, spune el. Diplomatul francez spune ca este impresionat de efortul legislativ si de reglementare facut pentru alinierea la standardele UE. Pe de alta parte, afirma ca trebuie depus un efort foarte mare pentru a explica consecintele extinderii si natura efortului facut pentru a compatibiliza standardele.
La incheierea negocierilor de aderare, in decembrie trecut, Romania a trebuit sa accepte o clauza de salvgardare pentru 11 domenii. Sunt termene precise care neinde-plinite, ar putea amana aderarea. L-am intrebat pe diplomatul francez daca a observat progrese in cele 11 domenii care privesc justitia si afacerile interne si concurenta.
"Categoric da. In domeniul legislativ, justitie si afaceri interne - nu am citit inca toate documentele -, dar este un lucru cu totul remarcabil ca Romania a indeplinit, la termen, ceea ce a spus ca va face. Este deja un semn bun."
L-a intrebat apoi ce crede despre situatia din justitia romana si despre conflictul dintre ministrul justitiei, Monica Macovei, si alte structuri ale Justitiei, Parchetul General, CNA, CSM. Am primit raspunsul pe care il dau toti diplomatii: "Este in obisnuinta presei sa intrebe astfel de lucruri. Noi nu obisnuim sa comentam probleme de politica interna".
Nu comenteaza, punctual, nici problema coruptiei din Romania, dar are o imagine foarte clara a ansamblului si a consecintelor fenomenului asupra mediului de afaceri.
"Romania are mai multe handicapuri de imagine. Unul dintre acestea este cel al coruptiei in stat. Nu voi arunca cu piatra. Dar este esential pentru investitori sa le garantezi un acces echitabil, transparent, la sistemul de justitie. O firma care incepe o investitie isi risca creditul, isi risca uneori supravietuirea cand nu este foarte puternica. Cand justitia nu merge, lucrurile nu sunt clare. Coruptia poate lua mai multe forme. De la favoritismul anumitor societati sau al anumitor concurenti, la forma unei fiscalitati discriminatorii, forma unor anumite interventii. Si aceste lucruri nu sunt iubite de mediul de afaceri. Pentru ca ele se adauga lipsei de previzibilitate a investitiilor. Coruptia falsifica jocul. Se sparge adevarul concurentei. Or, din momentul in care trisezi, trebuie cartonase galbene sau rosii si in acest domeniu."
Franta este un investitor pe termen lung
Franta este al treilea investitor in Romania, ca volum de investitii, dar ambasadorul spune ca, mai folositor decat sa faci clasamente, este sa constati tipurile de investitii facute de firmele franceze aici.
Sunt toate investitii si parteneriate pe termen lung, fie ca e vorba de Alcatel, Lafarge Renault, Michelin, Orange si multe altele. "Exista putine deplasari de intreprinderi mici in cadrul delocalizarilor, in schimb sunt multe parteneriate pe termen lung. Noi privilegiem intotdeauna constanta si fidelitatea, iar cooperarea economica intre Franta si Romania este in mod special fondata pe o relatie pe termen lung."
Ambasadorul spune ca interesul francezilor pentru Romania este, in continuare, mare si da exemplul altor investitii franceze care se pregatesc sa intre in Romania, de pilda Gas de France sau Saint Gobain (industria sticlei). Ambasadorul spune ca, dupa aderarea Romaniei, interesele nu vor mai fi doar bilaterale - Franta-Romania, sau Germania-Romania -, ci multilaterale si da exemplul firmelor multinationale care au inceput sa se instaleze in Romania.
"Renault s-a instalat aici pentru a aborda nu doar piata romaneasca, ci si alte piete. Strategia acestor intreprinderi este deja vazuta de o maniera multilaterala. Dupa aderarea Romaniei, anumite lucruri se vor decide, mai ales in materie comerciala, de o maniera colectiva. Romania si Franta doresc, intr-adevar, sa dezvolte parteneriate, dar va trebui sa o faca in totalitate intr-un cadru european, pentru tot ce tine de competentele comunitare".
L-am intrebat pe ambasador ce-i lipseste Romaniei pentru a atrage mai multi investitori francezi, iar raspunsul a fost ca trebuie pusa mai bine la punct stabilitatea mediului de afaceri. Acest regim al mediului de afaceri are, in Romania, "o anume fragilitate", desi se fac eforturi de ameliorarea lui. "Cota unica de impozitare va fi un factor atractiv pentru anumite afaceri, cu conditia sa fie insotita de simplificarea conditiilor administrative", spune ambasadorul. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
