Partidul Comunist din Republica Moldova nu a reusit ieri sa impuna pe niciunul din cei doi candidati la Presedintie in Parlament, dupa ce opozitia a boicotat votul.
Pe fondul incertitudini politice de la Chisinau, comunistii moldoveni, la putere, au acuzat Romania ca vrea sa anexeze Republica Moldova si au cerut UE "sa intervina".
"In situatia in care s-a ajuns, Guvernul Republica Moldova isi exprima disponibilitatea si deschiderea pentru rolul intermediar al Uniunii Europene in neutralizarea politicii agresive a Romaniei, readucerea ei pe fagasul politicii externe unice a UE, stabilizarea relatiilor moldo-romane, in baza dreptului international", spune guvernul de la Chisinau intr-un comunicat.
Urmatorul vot in Parlament pentru alegerea presedintelui va avea loc saptamana viitoare, iar daca se va solda cu un esec, Parlamentul va fi dizolvat si se vor organiza alegeri anticipate.
Principalul candidat comunist pentru postul de presedinte este Zinaida Greceanii, actual premier. Ea a reusit sa obtina 60 de voturi (doar cele ale deputatilor comunisti), pragul minim pentru a fi ales in fruntea tarii fiind de 61. Celalalt candidat al comunistilor, neurochirurgul Stanislav Groppa, nu a primit niciun vot.
Al doilea vot in Parlament pentru alegerea sefului statului va avea loc saptamana viitoare, pe 28 mai. Daca nici atunci Legislativul moldovean nu va alege un presedinte, potrivit Constitutiei, Parlamentul este dizolvat si se organizeaza alegeri anticipate.
Republica Moldova este, conform Constitutiei tarii, o republica parlamentara, iar presedintele este ales de Legislativ. El are prerogative mai mult de reprezentare, insa asta nu a contat in timpul mandatului lui Vladimir Voronin, actual sef al statului si ales recent presedinte al Parlamentului. El a dirijat intreaga politica a tarii in ciuda puterilor sale limitate.
Opozitia a anuntat in nenumarate randuri ca nu va participa la votul din Parlament si ca nu este dispus sa dea "votul de aur" pentru ca Republica Moldova sa aiba un presedinte comunist. Liderii opozitiei au anuntat ca nu vor vota cu scopul de a se ajunge la noi alegeri. Ei contesta rezultatele alegerilor din aprilie, in urma carora comunistii au fost declarati castigatori. Nemultumirile au dus la o serie de proteste foarte violente in 6 si 7 aprilie la Chisinau.
Romania, acuzata ca are o politica expansionista
Manifestatiile au dus la tensionarea relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau, Vladimir Voronin acuzand Romania de implicare in organizarea protestelor. Cele mai recente acuzatii au fost aruncate de Chisinau la inceputul saptamanii, dupa ce Guvernul moldovean a criticat refuzul Romaniei de a semna un tratat de frontiera si a acuzat-o ca doreste sa anexeze Republica Moldova.
Presedintele roman Traian Basescu a declarat saptamana trecut ca sunt "de neinteles" reticentele si conditiile puse de Guvernul de la Chisinau pentru realizarea acordului privind micul trafic la frontiera dintre cele doua tari. "Din pacate, Republica Moldova conditioneaza semnarea acestui acord de semnarea tratatului de frontiera. Cine isi imagineaza ca un sef de stat roman va semna un tratat in care sa consfinteasca pactul Ribbentrop-Molotov? Doar o minte care nu intelege ce inseamna responsabilitatea sefului statului roman. Dupa 1990, Romania a semnat un acord de recunoastere a frontierei fostei Uniuni Sovietice. Republica Moldova este mostenitoarea acestei frontiere, deci consider inutila semnarea unui tratat de frontiera care sa faca din seful statului roman un partener al lui Ribbentrop si Molotov", a afirmat Basescu.
Guvernul moldovean si-a exprimat regretul intr-un comunicat fata de faptul ca autoritatile Romaniei nu au renuntat la retorica, pentru a se pastra intr-un cadru admisibil pentru un stat-membru al UE, si si-au sacrificat definitiv politica externa pentru stari de spirit revansarde si relicte, precum si pentru proiecte de pe timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Oficialii moldoveni au mai sustinut ca in intreaga perioada de la proclamarea independentei Republicii Moldova, conducerea Romaniei a facut de multe ori afirmatii privind asimilarea Republicii Moldova de catre Romania, imposibilitatea principiala de solutionare a problemei transnistrene, precum si "reunirea" Republicii Moldova cu Romania. "In situatia in care s-a ajuns, Guvernul Republicii Moldova isi exprima disponibilitatea si deschiderea pentru rolul intermediar al Uniunii Europene in neutralizarea politicii agresive a Romaniei, readucerea ei pe fagasul politicii externe unice a UE, stabilizarea relatiilor moldo-romane in baza dreptului international unanim recunoscut", a cerut Executivul de la Chisinau.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
