Sistemul financiar al Uniunii Europene s-ar putea confrunta in continuare cu pierderi atat de mari incat guvernele nu-si vor permite riscul sa imprumute mai mult pentru a relansa economia, a declarat premierul Suediei, Fredrik Reinfeldt, a carui tara a prelua ieri oficial presedintia rotativa a Uniunii Europene de la Cehia.
"Avertizam ca nu am iesit, inca, din criza financiara. Atentionam, de asemenea, guvernele sa nu recurga la alte programe de stimulare economica, care ar putea amplifica problemele sectorului financiar", a spus oficialul.
Rezolvarea crizei financiare se afla pe primul loc pe agenda ambitioasa a oficialilor suedezi pentru urmatoarele sase luni in care se vor afla la carma Uniunii.
Reinfeldt considera ca sistemul financiar al Europei este protejat intr-o oarecare masura de legislatia de urgenta adoptata dupa septembrie-octombrie 2008, perioada in care criza a atins punctul culminant.
"Suntem mai bine pregatiti pentru a face fata unor noi valuri de turbulente", a afirmat premierul suedez.
El a mai spus ca este foarte important ca guvernele UE sa readuca ordinea in sectorul finantelor publice, dupa trecerea crizei, deoarece nu peste mult timp vor aparea modificari demografice, precum un numar mai mare de pensionari si unul mai mic de persoane cu loc de munca, care vor afecta sever gradul de bunastare a populatiei Uniunii.
Cu toate acestea insa, vocile sceptice sustin ca rezolvarea crizei financiare nu va fi usoara avand in vedere ca Uniunea Europeana este divizata cu privire la modul de a actiona, iar fiecare stat membru isi sustine propriul interes.
Presa germana a criticat recent presedintia ceha care tocmai s-a incheiat, argumentand ca statele mici din Uniune nu se ridica la nivelul sarcinilor grele de coordonare si conducere pe care o criza de o asemenea amploare le necesita.
In ciuda agendei ambitioase pe care Stockholmul a pregatit-o, viitorul poate oferi surprize, si Suedia ar putea intampina dificultati precum un esec al ratificarii Tratatului de la Lisabona, care realizeaza o reforma a sistemului institutional al UE, sau cu o noua criza a gazelor.
"Ne asteptam la ce-i mai greu, dupa experienta presedintiei franceze cu razboiul ruso-georgian si criza gazelor si cea din Gaza in timpul presedintiei cehe", a declarat ieri Mats €berg, ambasadorul Suediei in Romania, la lansarea oficiala a noii presedintii a Uniunii Europene.
Noile provocari pentru presedintia suedeza
A doua jumatate a anului 2009 este una importanta pentru UE, avand in vedere ca sistemul institutional al UE a fost "innoit" cu un nou Parlament si din toamna va avea o noua Comisie.
Prima dificultate cu care Suedia se va confrunta va fi alegerea de catre Parlament a unui nou presedinte al Comisiei Europene.
Candidatura lui Jose Manuel Barroso pentru un nou mandat in fruntea Comisiei Europene a fost deja adoptata de liderii europeni la Bruxelles la jumatatea lunii. Insa nominalizarea sa trebuie aprobata si de Parlamentul European, unde socialistii si verzii ameninta ca nu-l vor sustine. De asemenea, ratificarea Tratatului de la Lisabona este pusa la indoiala dupa ce Curtea Constitutionala a Germaniei a suspendat adoptarea documentului.
Germania trebuie sa adopte un document in care prerogativele parlamentului sunt marite in privinta respingerii actelor europene. Mai mult, Irlanda, care a respins Tratatul prin referendum anul trecut, va organiza un nou scrutin in toamna.
La sase luni de la criza gazelor care a lasat Europa timp de zece zile in frig in mijlocul iernii, UE este amenintata de un nou conflict. Rusia a avertizat ca va inchide robinetul daca Ucraina nu va plati o datorie de 500 de milioane de euro. Kievul a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru a-si putea plati datoriile, insa oficialii de la Bruxelles spera ca salvarea Ucrainei va fi un ajutor de la Fondul Monetar International.
Suedezii si-au mai propus in timpul in care vor detine presedintia UE lansarea Strategiei pentru Marea Baltica (cel mai probabil in luna octombrie), care vizeaza o cooperare economica si diplomatica in regiune, dupa modelul Sinergiei Marii Negre. Acest proiect urmeaza exemplul presedintiei franceze (iulie-decembrie 2008) in timpul careia s-a lansat Uniunea Mediteraneeana si cel al presedintiei cehe care a lansat Parteneriatul Estic.
Momente cheie ale presedintiei suedeze
- 8-10 iulie: summit-ul G8 in L'Aquila, Italia
- 27 septembrie: alegeri legislative in Germania
- octombrie: al doilea referendum in Irlanda privind Tratatul de la Lisabona
- numirea noii Comisii Europene
- 29-30 octombrie: Consiliul European la Bruxelles
- 1 noiembrie: prima zi de lucru a noii Comisii
- 9 noiembrie: cea de-a 20-a aniversare a caderii Berlinului
- 10-11 decembrie: Consiliul European la Bruxelles
- 7-18 decembrie: Conferinta Climatica de la Copenhaga, in care se va semna un document in locul Protocolului de la Kyoto, care expira in 2012
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
