Uniunea Europeana a propus ieri un pachet de stimulare a economiei comunitare in valoare de 200 mld. euro (259 mld. dolari), cu 70 mld. in plus fata de angajamentul anuntat anterior, scrie Bloomberg.
Programul ar putea necesita sume aditionale, in conditiile in care impactul crizei financiare globale trebuie limitat.
Comisia Europeana, aparatul executiv al UE, a anuntat la Bruxelles ca masurile sunt necesare pentru stimularea cresterii economice si a diminuarii ratei somajului in randul celor 27 de state membre.
Pachetul este echivalentul a 1,5 procente din PIB-ul comunitar, iar statele membre vor contribui cu 170 mld. euro in acest sens, fiind un "raspuns exceptional" in fata unei "crize exceptionale", potrivit declaratiilor lui Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene. Restul de 30 mld. euro va veni din partea bugetului Uniunii si a Bancii Europene de Investitii.
UE intentioneaza sa coordoneze masurile la nivel national, pentru fiecare stat membru in parte, pentru a relansa cresterea dupa ce economia comunitara a fost afectata de recesiune in al treilea trimestru din 2008.
O suma sub 1 procent din PIB "nu ar fi suficienta", a afirmat Barroso. "Pe masura ce avansam cu acest proiect, vom observa ca cifra pe care am abordat-o este cea mai realista. Am putea avea nevoie chiar de mai mult."
Barroso a insistat asupra faptului ca reglementarile bugetare ale UE, care au fost revizuite in 2005, vor ramane fundamentale, insa vor fi aplicate cu o flexibilitate maxima. El a mai precizat ca desi statele membre vor fi solicitate sa contribuie in medie cu 1,2 procente din PIB-ul national pentru a sprijini masurile fiscale, este posibil ca nu toate tarile sa participe la acest plan.
"Nu vom solicita tarilor care au apelat la programele acordate de FMI sa isi majoreze cheltuielile", a completat Barroso, referindu-se la Ungaria, care in octombrie a contractat un pachet de bail-out in valoare de 25 mld. dolari din partea Fondului Monetar International.
Pachetul propus ieri este ultimul demers efectuat de UE pentru a limita efectele crizei financiare globale, care au alimentat o diminuare a accesului la fonduri, turbulente pe pietele bursiere si o scadere drastica a increderii din partea consumatorilor individuali si a companiilor.
La nivel mondial, bancile centrale au injectat fonduri semnificative in pietele monetare, in timp ce guvernele au organizat programe de bail-out pentru banci si au garantat imprumuturile bancare pentru a proteja sistemul financiar.
Masurile propuse ieri includ accelerarea acordarii unei sume de 6,3 mld. euro pentru finantarea proiectelor regionale si canalizarea mai rapida a fondurilor catre guvernele nationale, in special in statele nou-intrate in UE din fostul bloc comunist.
De asemenea, UE va utiliza 5 mld. din banii angajati in acest plan pentru dezvoltarea infrastructurii energetice si a telecomunicatiilor in 2009 si 2010.
Comisia are puteri limitate asupra finantelor statelor membre, iar anuntul acestui plan a determinat economiile europene sa-si conceapa propriul program de salvare a economiei.
Spre exemplu, Germania va pune la bataie 50 mld. euro in acest sens, iar Franta intentioneaza sa acorde asistenta financiara industriei auto.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
