Diferentele economice dintre Germania de Vest si Germania de Est au dat nastere din '90 pana azi unui val general de nemultumire si de tendinte nationaliste.
Germanii au sarbatorit ieri, fara un entuziasm exagerat, 16 ani de la uniunea fostei Republici Democrate Germania cu Republica Federala Germana, moment festiv asupra caruia a continuat sa planeze umbra diferentelor de dezvoltare economica dintre fostele Germanii, de Est si de Vest.
Inaintea inceperii festivitatilor oficiale desfasurate in Kiel, oras din nordul tarii, cancelarul german Angela Merkel a declarat ca evenimentele din 1989-1990 au schimbat vietile multor oameni, "pentru cea mai mare parte din ei in bine". Discursul lui Merkel, primul lider provenit din fostul RDG, nu a ocolit prezentarea situatiei precare din statele estice, cu o rata a somajului dubla fata de cele din Vest si cu o populatie in continua scadere din cauza migrarii fortei de munca spre orasele mai bine dezvoltate din fosta RFG.
Conform unui studiu efectuat de Universitatea Libera din Berlin, costurile uniunii celor doua state s-au ridicat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro in cei 16 ani de la infaptuire, in mare parte din cauza ritmului slab de crestere economica inregistrat de Germania de Est.
In momentul uniunii, diferenta de curs valutar a fost scazuta in mod artificial, diferenta fiind sustinuta de guvernul Germaniei de Vest. In ciuda investitiilor masive venite din vest, economia fostei RDG nu a reusit sa recupereze terenul pierdut in perioada comunista, multe companii din regiune intrand in stare de faliment din cauza concurentei prea puternice a firmelor din vest.
Daca la inceputul anilor '90 prioritara a fost privatizarea fostelor companii din regiune, care inregistrau pierderi enorme, politica actuala este de a acorda subventii sporite pentru aceste state si diverse stimulente financiare pentru a revigora mediul economic. La ora actuala guvernul Germaniei aloca anual peste 10 miliarde de euro special pentru a ajuta statele estice sa reduca din diferenta nivelului de trai.
Ministrul federal german al transportului, constructiilor si dezvoltarii urbane, Wolfgang Tiefensee, a facut public un raport asupra uniunii, subliniind ca desi produsul intern brut al Germaniei a crescut anul trecut cu peste 1% si rata somajului a scazut, in statele estice acesta a scazut cu 0,1%, indicand ca diferentele economice dintre cele doua regiuni incep din nou sa se adanceasca.
Daca astazi Germania se poate lauda cu o rata a somajului de 10,1% si 134.000 de noi locuri de munca create anul trecut, in unele orase din est somajul atinge si 25%, media fiind de 18,7%, dublu fata de 9,9% in vest. Dupa parerea ministrului german, statele din est au nevoie de inca 15-20 de ani pentru a avea o economie stabila, puternica si cu un ritm de crestere sustinut.
Nemultumirea germanilor nu se manifesta numai in sondaje de opinie, conform carora doua treimi dintre nemti considera ca nu au un motiv real sa sarbatoreasca uniunea, ci si pe scena politica. In urma alegerilor locale de luna trecuta, Partidul National German, de orientare neo-fascista, a reusit sa obtina locuri pentru reprezentantii proprii in parlamentele de stat din Saxonia si Mecklenburg-Pomerania de Vest, caracterizate in primul rand prin lipsa locurilor de munca si un nivel de trai destul de scazut. De altfel, salariile din est sunt in medie cu 23% mai mici decat cele obtinute de vecinii din statele mai dezvoltate.
Conform sondajului efectuat de canalul de stiri NTV cu o zi inainte de sarbatorirea uniunii, din populatia de 17 milioane de locuitori a Germaniei de Est, 74% se considera "cetateni de categoria a doua". Cresterea anuala de aproape 10% din 1990 pana azi a industriei fostei RDG nu a fost suficienta pentru a preveni falimentele unor mari centre industriale si concedierea a mii de angajati.
Angela Merkel a tinut sa precizeze in fata unui public din care facea parte si presedintele Germaniei Horst Koehler ca pentru ea "libertatea ramane cheia asigurarii unui viitor, a justitiei si solidaritatii". Merkel a reamintit ca programul guvernamental de redresare economica elaborat de actuala putere are in vedere si redresarea sistemului national de pensii de stat, dar si asigurarea unei bule de oxigen pietei fortei de munca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
