Proiectul de lege a venit şi a plecat, dar 6 miliarde de euro se risipesc în continuare anual în sănătate. Cine este responsabil? Preşedintele, Guvernul sau Casa de Sănătate? GALERIE FOTO

16 ian 2012 Autori: Ioana David , Sorin Pâslaru

Vezi galeria foto Proiectul de lege a venit şi a plecat, dar 6 miliarde de euro se risipesc în continuare anual în sănătate. Cine este responsabil? Preşedintele, Guvernul sau Casa de Sănătate

Reformarea sistemului de sănătate, printr-un proiect de lege lansat în dezbatere publică a reverberat puternic la nivelul opiniei publice, oamenii ieşind în stradă, iniţial la Târgu Mureş şi apoi în mai multe oraşe din ţară, inclusiv în Bucureşti.

Lucrurile s-au precipitat în ultimele zile, în condiţiile în care, preşedintele Traian Băsescu a cerut retragerea din dezbaterea publică a acestei legi, ce a născut nenumărate controverse.

Anunţul are atât consecinţe politice, dar şi în sectorul de sănătate, pentru că în continuare se va pune problema reformării sistemului, eventual cu programe pilot şi extinderea deductibilităţii fiscale a asigurărilor voluntare de sănătate.

Totodată tensiunile apărute în ultimele zile au arătat şi incapacitatea iniţiatorilor de a-şi susţine proiectul şi lipsa de dialog cu opinia publică. După anunţul preşedintelui niciunul dintre iniţiatori nu a ieşit să apare în continuare această lege.

În sănătate, fondurile publice sunt de circa 5,5 miliarde de euro, din care bugetul Ministerului Sănătăţii este de 1,3 miliarde de euro, iar banii strânşi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) înseamnă 4,2 miliarde de euro, iar întrebarea care se ridică este unde se duc aceşti bani.

"Sistemul este politizat, sistemul este ineficient în administrarea fondurilor, sistemul este afectat de corupţie. În acest moment, aceşti privaţi pe care îi suspectaţi că vor prelua banii publici se înfruptă, mai bine ca oricând, din banii publici sub umbrela sistemului de stat", a spus preşedintele Traian Băsescu, în intervenţia de vineri când a anunţat scoaterea legii sănătăţii din dezbatere publică.

Dar cine este vinovat pentru ineficienţă şi corupţie? Nu cei plătiţi din bani publici să administreze eficient, adică preşedintele, guvernul, Casa de sănătate? În prezent nu există o analiză transparentă a cheltuielilor în sistemul sanitar, un raport care să arate unde merg banii.

Datele privind contractele spitalelor se bat cap în cap. Valorea contractelor pe care acestea le au cu Casa de Sănătate diferă în funcţie de instituţia care le oferă: ministerul, casa sau respectivul spital.

Informatizarea sistemului, care a început în urmă cu zece ani, avansează cu viteză de melc, astfel că nu există integrare la nivelul raportării şi de aici şi lipsa analizelor despre sistemul de sănătate.

Tensiunea din aceleaşi zile a a readus în discuţie res­pon­sabilii pentru activi­ta­tea din sectorul de sănă­tatea, în condiţiile în care sunt mai multe entităţi implicate în activitatea spitalelor: ministerul, Casa de Sănătate şi primăriile, pentru unităţile des­centralizate.

Ministerul se ocu­pă de politica sani­tară, astfel că se im­plică în programe de sănătate, în timp ce CNAS finan­ţează sis­temul de sănătate, adică din con­tri­buţiile strânse decontează ser­viciile spitalelor, me­dicilor de familie şi anu­mite me­di­ca­men­te. Teorectic, CNAS se află în coor­donarea mi­nisterului.

Mai intervine însă şi o a treia verigă în sis­temul de sănătate, ad­ministraţiile locale, care au în grijă apro­ximativ 350 de spitale. Rolul lor este să fi­nanţeze investiţiile, dar au şi drept de veto în ceea ce priveşte ma­nagementul unităţilor.

Proiectul de lege privind refor­marea sistemului sanitar s-a dovedit cel mai ten­sionat, având un ecou atât de puternic la nivelul opiniei publice.

Pe de altă parte, mediul privat sau medicii sau farmaciştii nu au respins proiectul având fiecare pe domeniul de practică observaţii specifice.

Principalele modificări propuse prin această lege se refereau la apariţia asigurătorilor de sănă­tate, adică a unor en­tităţi private, care ur­mau să primească ba­nii strânşi din con­tribuţiile de sănătate, care urmau să-i chel­tu­iască pentru servi­ci­ile contractate de asi­guraţi. În acelaşi timp, asigurătorii ar fi trebuit să intre în competiţie pentru a semna contracte cu medici şi spitale, dar şi pentru atragerea de pacienţi.

Eureko: Trebuie acceptată deductibilitatea cheltuielilor cu asigurările private

Carmen Radu, director general ad­junct al Eureko, companie de asigurări de viaţă care vinde pe piaţa româ­nească asigurări de sănătate private, spune că s-a făcut o mare confuzie în ultimele zile privind proiectul de lege de reformă a sănătăţii.

Proiectul nu s-a dis­cutat pe fond. S-au spus lucruri neade­vă­rate, că la asi­gu­rarea de bază asigu­ră­torul are drep­tul să res­pingă cli­entul, că bo­lile pre­existente nu sunt aco­perite. De fapt pro­iectul de lege pre­vede că se acoperă toate bolile preexisten­te şi asigurătorul nu poa­te refuza pe nimeni urmând să se finan­ţeze de la fondul de egali­zare dacă are cheltuieli mai mari decât media", a spus Carmen Radu.

Conform proiectului, din cele 10,7% procente din salariul brut care merg la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), adică din 4,2 mld. euro, 93% ar fi trebuit să meargă la casele de asigurători privaţi (firmele de asigurări care urmau să se implice în sistem), 5% la fondul de egalizare şi 2% rămâneau la CNAS cheltuieli de administrare.

Ministerul Sănătăţii ar trebui înainte de toate să definească pachetul de bază pentru siste­mul public de asigu­rări de sănătate, adică să-şi asume ce anume oferă pentru înrolarea în sistem, afirmă Carmen Radu.

"Definirea pa­che­tului de bază nu are legătură cu pri­va­ti­za­rea sistemului. Se poa­te face foarte bine şi în afa­ra proiectului de le­ge care tocmai a fost re­tras. Noi de alt­fel am şi propus dezvoltarea pieţei prin defi­ni­rea pachetului de bază şi prin deducti­bi­lita­tea reală, în limite mai largi, a asi­gu­rărilor suplimentare şi complementare de sănătate. De ase­menea, ar fi necesar ca noi, asigu­rătorii privaţi, să putem face con­tracte şi cu spitalele publice, pentru că acum legea nu ne permite", a mai spus Carmen Radu.

Reprezentantul Eureko a spus că asigurările de sănătate privată ar putea fi impulsionate prin deduc­ti­bi­litatea reală a cheltuielilor cu aceste poliţe, la fel ca la medicina mun­cii. În prezent, abonamentele la clini­cile private au luat o amploare deo­sebită pentru că firmele pot trata aceste cheltuieli cu abonamentele pen­tru angajaţi, până într-o anumită limi­tă, ca şi cheltuieli deductibile, ne­fiind afectate de contribuţii sociale sau impozit pe venit.

La asigurările private de sănă­ta­te, cheltuielile sunt deductibile la an­ga­jator doar la calculul impozitului pe profit, în limita a 250 de euro pe an, dar contribuţiile sociale şi de să­nă­tate aferente se plătesc de la 1 ia­nuarie 2012, în timp ce în 2011 au fost deductibile timp de şapte luni.

"Este un pas înapoi. Ar trebui să fie acceptată deductibilitatea inte­gra­lă a cheltuielilor cu asigurările pri­vate de sănătate pentru ca anga­ja­to­rii să fie impulsionaţi să cumpere pen­tru angajaţii lor astfel de asi­gu­rări. Astfel s-ar putea degreva şi siste­mul public, iar spitalele de stat ar putea avea venituri suplimen­tare", a încheiat Radu.

Protestele se extind

Aseară la închiderea ediţiei, aproape 1.000 de oameni erau în stra­dă la Universitate potrivit Mediafax, şi care protesau paşnic, după ce sâmbătă seara manifestaţiile au fost însoţite de incidente, iar mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale printre care şi jandarmi. Sute de oameni s-au strâns şi în centrul Timişoarei, dar şi la Ploieşti, Satu Mare, Iaşi, Târgovişte. Pro­tes­te­le nu s-au rezumat doar la legea sănă­tăţii, ci au atins şi situaţia pensiilor şi a medicamentelor.

Din cadrul Guvernului, singura re­acţie la manifestaţii a avut-o minis­trul agriculturii, Valeriu Tabără, care a declarat citat de gândul.info că mass-media din Ro­mânia au "o anumită contribuţie" la pro­pagarea manifestaţiilor, făcând re­ferire la faptul că presa este "împăr­ţită" şi, în vreme ce o parte nu acordă foarte multă atenţie pro­testelor, altă parte oferă foarte mult spaţiu pentru acoperirea acestui subiect.

Totodată, premierul Emil Boc a anunţat că în coaliţie se va discuta, luni, despre elaborarea unui nou pro­iect de lege privind sistemul de să­nătate, care nu va impune des­fiinţarea SMURD sau privati­zarea sistemului de urgenţă.

Principalele prevederi ale proiectului retras din dezbatere publică

Contribuţii la sănătate

• Contribuţiile pentru sănătate, ale angajatului şi angajatorului ar fi rămas la nivelul de 10,7% (cumulat), însă banii strânşi ar fi mers la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi de aici în contul caselor private de asigurări;

• Din aceşti bani, statul deconta numai serviciile incluse într-un pachet de bază, restul urmând să fie suportat din buzunar;

• Serviciile incluse în pachetul de bază nu au fost făcute publice.

Asigurători de sănătate

• Apăreau pentru prima dată în legislaţia română şi erau nevoiţi să îndeplinească anumite condiţii pentru a putea intra în sistem;

• Ar fi trebuit să intre în contract cu CNAS pentru a deconta bani şi servicii;

• Nu puteau refuza niciun pacient;

• Fiecare pacient trebuia să opteze pentru un asigurător de sănătate şi să aleagă dacă vrea să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare din sistem;

• Pentru fiecare persoană înrolată, asigurătorii primeau o sumă de bani, de aproximativ 200-300 de euro, din care urmau se deconteze serviciile dintr-un pachet de bază;

• Puteau încheia şi asigurări voluntare de sănătate;

• Pacientul nu putea merge la orice spital, ci numai la acelea unde casa de asigurări are contract.

Asigurări voluntare de sănătate

• Ar fi reprezentat un contract încheiat între pacient şi asigurătorul de sănătate pentru a deconta serviciile neincluse în pachetul de bază;

• Puteau fi de două feluri: de tip complementar (care suportau plata serviciilor neincluse în pachetul de bază şi coplăţile) şi de tip suplimentar (seriviicile acoperite de cele complementare la care se adăugau opţiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condiţii hoteliere superioare, etc).

Coplata

• Pacienţii ar fi fost nevoiţi să plătească un procent din costul serviciilor din pachetul de bază, taxă ce purta numele de coplată;

• Nu era clar însă ce valoare avea şi pentru ce tipuri de servicii trebuia achitată;

• Nu putea depăşi a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate;

• Pentru cei care aveau asigurări voluntare, coplata era asigurată şi era acoperită de acestea.

Cardul de sănătate

• Pentru a avea acces la serviciile din pachetul de bază, pacienţii ar fi fost nevoiţi să aibă un card de sănătate, pe care să îl prezinte medicului. Cardul de sănătate trebuia să fie introdus încă din 2011, însă licitaţiile au fost contestate, iar în prezent nu este clar în ce stadiu este acest

RADIOGRAFIA SĂNĂTĂŢII

Spitale

• Au avut la dispoziţie în 2011 aproximativ 1,64 mld. euro, cea mai mare sumă din întregul sistem sanitar;

• De regulă, la nivelul unui spital, cele mai mari cheltuieli sunt cele cu personalul, dar care nu au cum să fie mai mari de 70% din total;

• În România există aproximativ 400 de spitale de stat şi încă 50 de spitale private (inclusiv unităţile de talie mică);

• Anul trecut, 67 de spitale şi-au încetat activitatea; în cadrul acestora lucrau 626 medici şi 1.906 asistente medicale. Dintre unităţile închise, 19 au fost reorganizate în cămine pentru persoane vârstnice şi două au fost desfiinţate.

Medicamente şi materiale

• Au avut la dispoziţie un buget de aproape 1,4 mld. euro ;

• Există în jur de 7.000 de medicamente înregistrate în România ;

• Medicamente pentru inimă au cele mai mari vânzări, urmate de cele pentru cancer şi apoi cele pentru sistemul digestiv;

• Primele 20 de companii farma controlează 75% din piaţă.

Medicii de familie

• Au avut la dispoziţie fonduri de aproximativ 254 mil. euro ;

• Există în jur de 11 - 12.000 de medici de familie.

Asistenţa de urgenţă

• în cadrul spitalului este asigurată de unităţi de profil;

• Transportul de urgenţă este asigurat de două servicii de stat: Ambulanţă şi SMURD; totodată există şi ambulanţe private;

• În cadrul SMURD lucrează mai multe categorii de persoane: ; în cadrul Ambulanţei lucrează numai medici.