Presedintele PNL Calin Popescu-Tariceanu este violent contestat de o grupare de fosti lideri liberali, insa posibilitatile tehnice ca el sa poata fi inlocuit de la sefia partidului sunt limitate.
De aproape un an de zile, istoria PNL-ului se scrie in aceleasi cuvinte, de catre aceleasi personaje. Un grup de personalitati din fosta garda liberala contesta unele decizii politice sau guvernamentale ale premierului Calin Popescu-Tariceanu si apropiatilor sai, iar replica pe care o primesc este de obicei atat de slaba, incat aparentul conflict este ingropat.
Este acest tip de raspuns o dovada de tarie sau de slabiciune din partea actualului lider PNL? Exista intr-adevar o amenintare la pozitia sa in fruntea partidului?
Episodul de saptamana trecuta, cand doar cativa dintre rebelii liberali au fost sanctionati pentru ca au semnat o scrisoare deschisa in care il atacau pe Tariceanu pentru modul in care a anuntat retragerea trupelor romanesti din Irak, poate constitui o exemplificare pentru modul in care actualul presedinte al PNL isi mentine pozitia de forta in partid.
Conducerea liberala a decis sa-i avertizeze pe acei contestatari ai lui Tariceanu care au o influenta foarte limitata in PNL: deputatii Raluca Turcan si Cristian Boureanu - acesta din urma este deja suspendat pentru un an din partid. Cei doi sunt la primul mandat in parlament si sunt prezenti in constiinta publica doar prin apropierea de fostul presedinte liberal Theodor Stolojan.
Fostii presedinti ai formatiunii liberale, Valeriu Stoica si Theodor Stolojan, si Mona Musca, personalitatea liberala cu cel mai inalt grad de incredere in randul populatiei, au fost lasati la judecata organizatiilor din care fac parte, iar acest gest aduce argumente in favoarea neimplicarii lui Tariceanu, in eventualitatea in care acestia ar fi sanctionati dramatic.
Au mai fost avertizati si doi ministri neimplicati in activitatea interna a formatiunii liberale, Sebastian Vladescu (Finante) si Mihai-Razvan Ungureanu (Externe), care in CSAT au votat impotriva deciziei PNL de retragere a trupelor din Irak.
Dar nici aceasta sanctiune impotriva a doi ministri cu greutate in cabinet nu este in masura sa nasca in PNL o reactie de antipatie fata de Tariceanu. Daca Vladescu este scutit de mem-brii de partid de obligatii politice prin aceea ca isi duce mandatul la un minister asociat cu imaginea unui tehnocrat, in privinta lui Ungureanu, membru in cel mai inalt for decizional al partidului, in PNL exista o stare de nemultumire din cauza apropierii sale de presedintele Traian Basescu. Faptul ca PNL a trecut doar printr-o criza formala saptamana trecuta poate fi demonstrat si prin lipsa ecourilor la anuntul fostului presedinte liberal Valeriu Stoica privind crearea unei noi platforme in PNL.
El a spus ca in toamna va fi gata programul politic al unei noi platforme, astfel incat gruparea din care fac parte alaturi de el Theodor Stolojan, Mona Musca, Cristian Boureanu, Raluca Turcan sa aiba sanse la un viitor congres in PNL.
Inlocuirea lui Tariceanu din fruntea PNL poate fi facuta doar in urma unui Congres Extraordinar al partidului, care are loc o data la patru ani (in situatia actuala ar putea avea loc abia in 2009) sau printr-o demisie de onoare din fruntea partidului, daca presedintele PNL care este si seful Guvernului, ar fi demis printr-o motiune de cenzura.
In cazul primei variante, sansele ca raportul de forte sa fie schimbat in favoarea contestatarilor lui Calin Popescu-Tariceanu sunt aproape nule. Convocarea unui congres extraordinar de catre gruparea Stoica-Stolojan este insa foarte dificil de realizat, ea poate fi facuta doar in doua situatii si Tariceanu tine parghiile si intr-una si in cealalta.
Convocarea Congresului se face de catre Delegatia Permanenta, fie la cererea Biroului Permanent Central (organism in care votul este controlat de Tariceanu), fie la cererea a mai mult de jumatate din Delegatiile Permanente Teritoriale. In majoritatea acestor organizatii au avut insa loc alegeri dupa alegerea lui Tariceanu in functia de presedinte al PNL (in februarie 2005), iar multi oameni noi si apropiati ai politicilor sale au preluat conducerea. De altfel, Stoica recunostea ca de partea lui Tariceanu sunt multe dintre structurile de conducere judetene ale partidelor.
El spune insa ca se bazeaza pe nemultumitii organizatiilor judetene, insa o miscare similara a incercat si Stolojan in vara anului trecut, intr-un moment in care po-zitia lui Tariceanu in fruntea partidului a fost puternic zdruncinata de refuzul de a demisiona din functia de prim-ministru si de a organiza alegeri anticipate.
La inceputul lui iulie 2005, dupa ce Tariceanu a dat peste cap planul de organizare a anticipatelor, consilierul prezidential Theodor Stolojan a iesit pentru prima data dupa alegeri din neutralitatea politica si a organizat la Parlament o intalnire cu reprezentanti ai filialelor liberale. Feed-back-ul oamenilor din teritoriu la intalnirea cu Stolojan a fost insa slab. O reactie de la baza partidului, asa cum doreste Stoica, poate fi si mai greu realizata acum, la peste un an dupa ce noii presedinti au fost alesi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
