2002 va fi un an al corectiilor la nivel macroeconomic, avertizeaza analistii. Acestea vor fi necesare pentru controlarea presiunilor negative acumulate in acest an in economie din cauza jumatatilor de masura in reforme.
Spatiul de manevra al Guvernului va fi oricum ingustat de jaloanele fixate prin acordul stand-by incheiat cu FMI.
"Anul viitor, matricea va fi foarte rigida. Va trebui pus accentul pe corectii mai mult decat pe cresterea economica. Cresterea PIB trebuie sa fie ultima prioritate, nu un obiectiv in sine", afirma Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.
El spune ca este greu de crezut ca va putea fi atins obiectivul de crestere economica de 5% in paralel cu reducerea inflatiei la 22%. "Va trebui sacrificat ceva si acest ceva ar trebui sa fie cresterea economica", mai spune Negritoiu.
"Cred ca, in general, anul acesta s-au strans niste presiuni care vor conduce, sa dea Dumnezeu sa ma insel, la un an 2002 foarte greu", apreciaza Bogdan Baltzar, presedintele BRD-SocGen.
El arata ca nu trebuie uitat ca "anul acesta nu s-a continuat reforma, arieratele au crescut, la fel si deficitul comercial, continua sa se plateasca nemunca, investitorii sunt inca stransi de gat, iar in domeniul privatizarii, cu exceptia Sidex-ului, nu se pot spune prea multe".
Una din sursele de presiune in economie este decalajul acumulat in ultimele luni intre inflatie si deprecierea leului in raport cu dolarul care a incetinit vizibil.
Parerea unanima a analistilor este ca rata inflatiei la sfarsitul lunii decembrie va depasi pragul de 30%, in conditiile in care obiectivul Guvernului si al BNR, prevazut si in acordul cu FMI, era de 29%.
"In acest moment, leul este supraapreciat. Practic, s-a stricat echilibrul dintre inflatie si depreciere. Se pare ca este folosit cursul pentru mentinerea sub control a inflatiei, insa aceasta conduce la deteriorarea contului curent", a declarat pentru Ziarul Financiar Misu Negritoiu.
Banca centrala avea in vedere pentru anul acesta o apreciere reala a leului de 4%, insa in conditiile in care deprecierea nominala este in prezent de numai 22%, iar inflatia va depasi aproape sigur 31%, va rezulta o apreciere reala mult mai mare, de 6-7%.
"A venit vremea sa intelegem ca aprecierea reala a leului incepe sa devina o necesitate pentru fluxul real al economiei", declara Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
El spune ca in acest an, ca si in anii trecuti, cursul de schimb a fost stabilit de piata.
"Interventiile BNR au fost de regula in sensul cumpararii de valuta pentru a creste deprecierea si a veni in sprijinul exportatorilor. Atata vreme cat piata are un rol de jucat, acesta este cursul", afirma Vasilescu.
In acelasi timp, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, vede in aprecierea reala a leului singura solutie pentru ca Romania sa se apropie de criteriile de convergenta "reala" de integrare in Uniunea Europeana.
Deprecierea leului, prea mult sub inflatie?
In octombrie si noiembrie, pe piata valutara interbancara a existat un surplus constant de valuta (54 milioane de dolari in noiembrie), in paralel cu un nivel realtiv ridicat al dobanzilor la depozitele in lei pe piata monetara.
Acesti doi factori au facut ca ritmul de depreciere a leului fata de dolar sa incetineasca. Mai mult, i-au permis bancii centrale sa isi mareasca rezerva valutara cu costuri foarte reduse.
Cresterea inflatiei peste tinta stabilita face insa ca aprecierea reala a leului sa devina prea mare, riscand sa loveasca in contul curent, al carui deficit a ajuns deja la un pas de pragul de 6% din PIB (2,2 miliarde de dolari).
"Prognoza noastra pentru inflatie este de 32-34%. Numai dezghetarea preturilor la energie va duce clar inflatia peste 30%", a declarat Misu Negritoiu. Aceasta prognoza este impartasita si de Bogdan Baltazar. BNR are insa alta parere.
"Este o exagerare estimarea de 32-34%. Inflatia se va plasa in acest an in jur de 30%", sustine Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Avansul inflatiei in raport cu deprecierea nominala a leului in raport cu dolarul este insa evidenta.
"In mod cert, a aparut un decalaj intre inflatie si depreciere, insa acesta pare a fi mai degraba un fenomen monetar, apreciaza analistul financiar Aurelian Dochia.
"Este insa greu de sustinut teoria folosirii cursului pentru controlarea inflatiei, atat timp cat BNR nu poate fi prinsa asupra faptului (banca centrala a continuat sa fie cumparator net de valuta)", arata Dochia.
"Este adevarat, cursul monedei nationale in raport cu dolarul se depreciaza foarte putin in timp ce dobanzile nu se reduc ci, dimpotriva, sunt destul de ridicate si datorita faptului ca Ministerul Finantelor are nevoie de foarte multi lei in luna decembrie. Cum inflatia nu depaseste 32% si deficitul bugetar e de 3,5 % cred ca guvernul e oarecum multumit, iar Banca Nationala nu are interes ca leul sa inregistreze o depreciere mai mare", a declarat Adrian Parvulescu, arbitrajistul-sef al Bancii Comerciale Romane.
El considera ca plasamentele in lei au devenit mai atractive o data cu scaderea sensibila a dobanzilor la depozitele in valuta.
"Nu cred ca o sa mai creasca cursul in ultimele zile ale anului pentru ca daca nu s-au facut importuri pentru sarbatori deja e tarziu, iar populatia incepe in aceste zile sa vanda valuta si cu leii astfel obtinuti cumpara cozonaci si vin", spune Parvulescu.
Arbitrajistul-sef al BCR estimeaza ca dolarul nu va atinge un curs de 32.000 de lei la sfarsitul anului.
"Eu previzionez un curs de 31.985 lei/dolar pentru un dolar, dar niciodata nu se stie. De asemenea, nu cred ca dobanzile or sa scada prea mult dupa ce Ministerul Finantelor a platit o dobanda de 38% pentru titlurile pe un an", mai spune Parvulescu.
Guvernul se teme de preturi chiar cand scade inflatia
"Trebuie sa luam masuri pentru controlul cresterii aberante a preturilor", a declarat premierul Adrian Nastase.
Solutia ar fi infiintarea unui "Inspectorat de Stat pentru controlul preturilor", desi evolutia preturilor este urmarita de Institutul National de Statistica. "Urmarita", nu si "controlata".
Desi inspectoratul se va ocupa de "controlul preturilor", Guvernul sustine ca nu vrea sa fixeze preturile.
"Vrem ca, largind atributiile sectorului specializat de la Ministerul de Finante care controleaza doar 8% din preturi, sa extindem aceasta actiune pentru a avea o viziune mai clara; sigur nu dorim sa fixam preturile dar vrem sa avem o idee foarte clara despre felul in care se produce evolutia preturilor", a declarat Nastase.
El sustine ca nivelul de inflatie inregistrat in primele 10 luni ale anului "indica posibilitatea incadrarii la sfarsitul anului 2001 la un nivel de circa 30 % (decembrie 2001- decembrie 2000)".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
