NATO a decis ieri, in cea de-a doua zi a summitului de la Bucuresti, ca Ucraina si Georgia trebuie sa mai astepte pana ce vor fi invitate sa faca primul pas spre Alianta, in pofida insistentelor presedintelui american George W. Bush, care dorea ca aceste doua tari sa se alature Planului de Actiune pentru Aderare (MAP), anticamera NATO. Un grup de tari europene in frunte cu Germania si Franta a blocat intentiile imediate ale Washingtonului, invocand deficitul de democratie din cele doua tari. Punctul castigat de Washington consta in faptul ca NATO a facut o promisiune ferma Ucrainei si Georgiei, anume ca intr-un timp neprecizat, se vor alatura Aliantei, in ciuda opozitiei dure a Rusiei fata de aceasta decizie. ("Rusia nu are drept de veto", a sustinut cancelarul Angela Merkel.) Consiliul NATO a invitat Albania si Croatia sa adere la Alianta, dar Macedonia a fost lasata pe dinafara, din cauza unui diferend cu Grecia in privinta numelui ei. SUA si Cehia au anuntat ieri ca au cazut de acord in privinta scutului american antiracheta, iar secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a confirmat ca Alianta va examina ipoteza construirii unui scut antiracheta suplimentar. Acesta ar urma sa apere tarile care nu vor intra in aria de securitate a scutului american antiracheta (Romania, Grecia, Turcia, Bulgaria si sudul Italiei) pe care SUA il construiesc in Cehia si Polonia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
