Negocierile cu Uniunea Europeana si, n final, aderarea vor schimba fundamental Romania, atat din punct de vedere economic, social si politic, arata studiile de impact facute de analistii Institutului European din Romania (IER).
Schimbarile se vor regasi atat la nivel macroeconomic, dar si n viata de zi cu zi. Per total, Romania va plati n primii trei ani de dupa aderare catre UE 5,6 miliarde euro dar va primi 8,9 miliarde euro, ceea ce nseamna intrari nete anuale de circa 1,1 miliarde euro. Pentru comparatie, investitiile straine directe n Romania au fost anul trecut de circa un 1,3 miliarde de euro.
Multe firme si vor nchide portile, dar si multe vor aparea pe piata. Sectoare ntregi de activitate vor disparea, dar altele vor avea de castigat pe termen lung. Drumurile, porturile si aeroporturile si vor schimba nfatisarea n urma programelor masive de investitii care vor fi derulate. Peste 600.000 de pensionari din agricutura vor primi n medie 100 de euro (4 milioane de lei acum) pe luna daca si vor ceda pamantul tinerilor, care vor primi bani sa se stabileasca la tara.
Cresterea cheltuielilor cu educatia va crea o forta de munca mult mai specializata, dar aceasta ar putea sa plece din tara, iar Romania se va transforma ntr-o tara de imigratie.
Cele 12 studii de impact facute de Institutul European, care analizeaza diverse domenii critice - de la politica monetara sau depozitarea deseurilor pana la ajutoare de stat sau dezvoltarea rurala - reprezinta un instrument care evalueaza impactul introducerii reglementarilor comunitare si ncearca sa masoare costurile si beneficiile pe care aceastea le implica.
"Aderarea presupune costuri, dar oricare ar fi acestea, ele sunt mult mai mici decat beneficiile. Mare parte din aceste costuri Romania ar fi trebuit sa si le asume singura, dar acum are sansa sa si le asume cu un partener care i ofera bani si consultanta", a declarat pentru ZF Gabriela Dragan, directorul Departamentului de Studii Europene IER. E a adaugat ca nu se poate face o evaluare exacta a costurilor si a beneficiilor pe care le presupune aderarea.
"Asa cum pentru un parinte este extrem de greu, daca nu chiar imposibil, sa spuna cat l costa cresterea si educarea unui copil, dar va sti sa-ti spuna cat l costa meditatiile sau o pereche de pantofi, nici eu nu pot veni acum cu o singura cifra globala, care sa nsumeze toate costurile integrarii, si care sa fie totodata corecta si realista", a spus Dragan.
Ea spune ca studiile ofera cifre n ceea ce priveste costurile integrarii n domeniul transporturilor care se ridica la 18,3 mld. euro doar pe linia infrastructurii n perioada 2004-2007, si pentru implementarea acquis-ului n domeniul mediului - 29,5 mld. euro.
Analistii spun ca cea mai mare parte a costurilor deriva din diferentele existente ntre structurile institutionale, prioritatile si continutul politicilor economice la nivelul Romaniei, pe de o parte, si modelul comunitar, pe de alta parte. De asemenea, din perspectiva sectoriala, cea mai mare parte a costurilor sunt determinate de nivelul redus de dezvoltare a unui sector comparativ cu Uniunea Europeana, ceea ce face ca adoptarea aquis-ului sa ridice costurile si prin disparitia anumitor firme sau sectoare care nu pot sustine financiar transpunerea legislatiei comunitare.
"Dezvoltarea economiei nu se va face omogen ntre sectoarele economice. Vor exista ntotdeauna perdanti si castigatori relativi", se arata ntr-unul din studii. Sectoarele care vor avea cel mai mult de pierdut sunt cele care au beneficiat de ajutoare de stat, acordate pentru a evita falimentul, precum cel minier. Acestora li se adauga si cele care vor fi nevoite sa faca investitii n domeniul protectiei mediului, precum si sectoarele de utilitati publice.
Sectoarele care par a avea de castigat pe termen lung, datorita proceselor specifice pre sau post aderarii sunt serviciile de piata, care si vor continua procesul de dezvoltare nceputa dupa 1990 ntr-un ritm superior restului economiei si agricultura datorita eforturilor pe care Romania le va face cu ajutor financiar din partea UE.
Analistii sustin ca autoritatile trebuie sa reduca numarul persoanelor ocupate n agricultura si au si solutii pentru acest lucru. Una dintre acestea ar fi alocarea unei sume de 50 de euro pe hectar pe luna pentru fiecare dintre cei peste 600.000 de agricultori care au varsta de peste 55 de ani, care ar fi dispusi sa cedeze folosirea terenului lor. Cei aproape 120.000 de tineri care ar dori sa se implice n activitatea agricola ar putea beneficia de o prima de instalare de 1.000 de euro.
De asemenea, pentru reducerea gradului de fragmentare a exploatarii fondului funciar, analistii recomanda preluarea terenurilor agricole aflate n proprietatea persoanelor varstnice si a celor de la oras care practica "agricultura de week-end" fie n schimbul platii integrale, prin rascumpararea de catre stat a acestora, fie prin garantarea unor venituri lunare n raport cu valoarea terenurilor cedate.
Analistii spun ca autoritatile trebuie sa creasca cheltuielile cu educatia ca pondere n PIB. Ei atrag atenta ca desi Legea Educatiei prevede alocarea unor fonduri de 4% din PIB, lucrul acesta s-a ntamplat o singura data, n 1998. "Adoptarea aquis-ului comunitar va creste nivelul mediu de educatie ceea ce n plan economic creeaza premisele pentru cresterea nivelului de sofisticare atat a activitatilor productive, cat si a cererii", spun analistii.
In ceea ce priveste piata muncii, aceasta ar putea experinenta fenomene distorsionate, "la un orizont mai ndepartat, Romania putandu-se transforma ntr-o tara de imigratie, dar avand un contingent important de populatie autohtona aflata la munca n strainatate".
"Recomandarile si comentariile celor aproape 50 de analisti care au lucrat la acest proiect nu sunt deloc prietenoase. Ele spun ca lucrurile nu merg foarte bine, ca mai sunt multe de facut si cred ca reusesc sa puna degetul pe rana. Ramane de vazut n ce masura acestea vor fi luate n seama de autoritati", a mai spus directorul Departamentului de Studii Europene IER.
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
