Seceta prelungita a scos din sistemul energetic national Unitatea I a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda, in conditiile in care apele Dunarii sunt la cele mai scazute cote din ultimii 160 de ani, lucru ce afecteaza racirea reactorului nuclear. Potrivit unor prime calcule, efectele asupra sistemului energetic sunt foarte importante, Hidroelectrica reducandu-si aportul de la 29-30% la circa 15% din totalul productiei interne, in timp ce Nuclearelectrica ce asigura 10% din productie iese complet din sistem.
Criza energetica a dus la sistarea exporturilor de energie
"In jurul orei 17.30 a zilei de sambata, a pornit procesul de oprire gradata a centralei, care s-a derulat lent pana la miezul noptii, pentru a da posibilitatea Dispeceratului Energetic National de a reporni unele centrale pe hidrocarburi. Nu ne asteptam la avarii in sistem odata cu repornirea centralei", au declarat pentru Ziarul Financiar Teodor Chirica, directorul in cadrul Nuclearelectrica.
In acest moment, termocentralele pe baza de carbuni si de hidrocarburi asigura circa 85% din productia nationala, situatia de criza determinand trecerea pe productia de energie cu costuri mai mari.
Costurile suplimentare de productie a energiei in conditiile opririi unitatii I de la Cernavoda, cu o putere instalata de 706,5 MW, sunt estimate pana la finele acestui an la aproximativ 2.400 - 3.000 miliarde lei (pana la 90 milioane dolari), estimeaza Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului.
Costurile vor varia, insa, in functie de grupurile termoelectrice repornite si de cantitatea de energie produsa de catre acestea, a precizat ministrul de resort.
"Repornirea reactorului Unitatii 1 a Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavoda va avea loc in urmatoarele 4 - 6 saptamani, dupa ce nivelui apei Dunarii va ajunge la 2 - 2,5 metri", a declarat, ieri, Dan Ioan Popescu. Repornirea centralei va avea loc in momentul in care va fi asigurata functionarea centralei pe termen lung.
Oficiali din cadrul Nuclearelectrica au precizat ca exista discutii cu Hidroelectrica, una din solutii fiind aceea de a se "da drumul la o cantitate de apa de la bazinul Portile de Fier pentru cresterea debitului pe Dunare".
O serie de termocentrale, printre care se numara Iernut, Mintia sau Braila, vor intra in functiune pentru a produce o cantitate suplimentara de 820 MWh.
"Nu vor creste preturile si nu va exista un deficit de energie pe care sa-l resimta populatia", spune Dan Ioan Popescu, insa efectele crizei energetice vor fi resimtite pe pielea companiilor restante la plata energiei.
Astfel, primele 100 de societati cu restante la plata electricitatii vor primi din partea ministerului preavize de oprire a alimentarii cu energie, iar daca nu vor plati restantele la Electrica in termen de cinci zile, urmeaza sa fie deconectate.
Totusi, o parte a acestor societati vor primi o cantitate redusa de energie pentru evitarea accidentelor.
Deja, productia hidrocentralelor de pe Dunare ale companiei Hidroelectrica a scazut daotirta secetei cu 38% fata de valoarea normala inregistrata intr-o luna normala de august, iar nivelul de umplere a lacurilor de acumulare este de 38-40%, comparativ cu o cota normala pentru aceasta luna, de 50-56%.
Productia de lignit a atins un record national - 108.000 tone/zi, iar cea lunara este de 2,8 milioane tone, potrivit reprezentantilor ministerului. Ei adauga ca nivelul productiei va fi mentinut pentru perioada septembrie-noiembrie, eventual si in luna decembrie.
Transportul carbunelui de la mine la termocentrale inregistreaza, insa probleme, cantitatea transportata fiind doar de 100.000 tone/zi, potrivit ministrului economiei.
Autoritatile au infiintat un comandament, format din ministrii Economiei, Transportului si al Administratiei pentru a urmari procesul de productie a carbunelui, transportul acestuia si asigurarea cu energie. Totodata, o alta masura a autoritatilor a vizat, incepind de simbata, sistarea exporturilor de energie electrica.
Dan Ioan Popescu a opinat ca sistemul energetic nu s-a mai confruntat niciodata cu o astfel de criza, determinata de inchiderea centralei de la Cernavoda si de seceta prelungita.Pe de alta parte, consumul de energie a crescut, in perioada iunie-august, cu 7% fata de cea inregistrata in intervalul mentionat din 2002.
Ion Lungu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei Electrice, a explicat ca tarifele la energie sint stabilite luind in calcul intervale relativ lungi de timp, si nu perioade de criza, ceea ce face ca preturile la care consumatorii captivi (categorie in care este inclusa si populatia) primesc energia sa nu fie majorate.Pentru consumatorii eligibili, carora producatorii de electricitate furnizeaza energie la tarife negociate, este posibila o renegociere a acordurilor.
Ce se intampla in Europa
Caldura si lipsa precipitatiilor din ultima perioada a afectat intreg continentul European. Autoritatile franceze, germane si olandeze sa adopte masuri de precautie pentru a preveni o eventuala criza energetica si sa ceara limitarea consumului de curent electrica.
Autoritatile olandeze au lansat mai multe avertismente, afirmand ca rezervele energetice au atins nivelul minim. Guvernul le-a cerut cetatenilor sa limiteze cat mai mult consumul de curent, in special in ceea ce priveste folosirea instalatiilor de climatizare din birouri.
In Franta, autoritatile au cerut populatiei sa dea dovada de "spirit civic" si sa reduca gradul de utilizare a autoturismelor. In pofida situatiei destul de grave, oficialii francezi au asigurat populatia ca nu se va confrunta cu intreruperi ale alimentarii cu energie.
In Franta si Germania, centralele nucleare si termice au obtinut permisiunea de a deversa apa la temperaturi mai inalte decat cele prevazute in reglementarile in vigoare.
In Austria, unde 75% din necesarul de energie electrica provine de la hidrocentrale, pretul electricitatii a atins cote-record. In Spania, varful de consum zilnic depaseste 33.000 - 34.000 MW, nivel extrem de ridicat pentru aceasta perioada, datorat in principal utilizarii aparatelor de climatizare si ventilatoarelor.
Dunarea face reforma
Se stie, presiunea pentru reforma economica vine de la Vest. Dar de data aceasta intr-un chip pe care autoritatile probabil ca nu si l-ar fi imaginat niciodata: pe Dunare. Sau mai bine spus prin Dunare.
Oprirea Centralei de la Cernavoda, fortata de scaderea cotelor fluviului, l-a facut pe ministrul Economiei si Reformei, Dan Ioan Popescu, sa-si aminteasca de companiile de stat cu pierderi. Acestea nu vor mai primi curent, a spus ministrul, pentru ca altfel ar fi pusa in pericol aprovizionarea consumatorilor casnici.
"Consumatorii industriali cu restante semnificative la plata facturilor de energie vor primi, incepand de duminica, preavize de deconectare". Tocmai de duminica Hotararea ministrului ar fi induiosatoare, daca n-am sti ce cum au evoluat lucrurile pana acum.
Ani de zile, restructurarea si inchiderea intreprinderilor de stat cu pierderi a fost tergiversata, din scopuri electorale sau pur si simplu pentru ca nostalgia dupa marile "obiective" industriale este greu de invins.
Exista inca, in randul celor care decid unde si cum sa mearga Romania, o generatie de nostalgici dupa "epoca de mari realizari industriale", dupa "duduitul motoarelor" si dupa "vastele santiere de constructii". Dupa vremurile cand costurile nu contau, cand conta doar productia.
Cand Guvernul ia din buzunarul fiecaruia cate cinci dolari pe an sa acopere pierderile Siderurgica sau cate un dolar jumatate pentru cele de la Aro, nu se simte. Oamenii nu stiu cine le inghite banii. Ce intra in oala comuna nu mai are identitate.
Dar o pana de curent se vede. Si se simte. Energofagele or fi ele obiective industriale care trebuie mentinute in viata, dar cetatenii patriei sunt pretiosi. Mai ales intr-un an prelectoral.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
