Unul dintre paradoxurile invatamantului romanesc este ca, spre deosebire de Marea Britanie sau SUA, un loc la o facultate romaneasca privata este, in multe cazuri, mai ieftin decat unul cu taxa la o facultate publica. De exemplu, daca un loc cu taxa la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti pleaca de la 450 de euro pe an, la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, institutie de invatamant privata, tot din Capitala, taxa anuala porneste de la 350 de euro.
Desi majoritatea institutiilor de invatamant superior de pe piata locala sunt subventionate, adica primesc bani de la stat, cele mai multe dintre facultatile publice au in oferta si locuri cu plata. Asadar, studentul poate opta pentru a plati un loc la o facultate de stat sau la una privata.
Multi tineri opteaza pentru ultima varianta, pentru a se asigura ca vor avea o diploma de licenta. In SUA, de exemplu, un tanar care opteaza pentru un loc de la o facultatea de stat plateste, dar de 3-4 ori mai putin decat unul care vrea sa studieze la privat. Un student la o facultate sau universitate privata din SUA are insa garantia unui studiu de calitate si a unor facilitati pe masura. In Romania insa, multi angajatori reclama, mai mult sau mai putin voalat, lipsa de pregatire a absolventilor facultatilor, in general, si a celor private, in particular.
"Acest lucru nu reprezinta o noutate. Ca facultate este imposibil sa formezi un student care sa fie in stare sa indeplineasca perfect ceea ce ii cere angajatorul. De aceea, angajatorii trebuie sa investeasca in training", precizeaza Gheorghe Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice Bucuresti (ASE).
Introducerea in ultimii ani a sistemului de admitere la facultate care ia in considerare doar nota finala de la examenul de bacalaureat a mai produs o fisura in sistemul de invatamant superior.
Mai mult, au existat cazuri in care din anunturile de angajare ale diverselor companii erau exclusi absolventii anumitor universitati private, multi dintre angajatori reclamand pregatirea mai scazuta a absolventilor facultatilor private comparativ cu cei care au terminat studii la stat.
Cu toate acestea, ponderea locurilor la facultatile private a avansat puternic in ultimii ani. Daca in 2002 - 2003, doar 23% dintre studentii frecventau cursurile unei facultati private, ponderea acestora a ajuns la 28% in 2005 - 2006.
La nivelul universitatilor publice din Romania, numarul locurilor cu taxa este egal cu numarul locurilor subventionate de stat. La nivelul anului universitar 2005 - 2006, erau inscrisi peste 700.000 de studenti intr-o forma de invatamant superior, 500.000 la facultati de stat, in timp ce 200.000 studiau in facultati private, potrivit datelor de la Ministerul Educatiei.
In conditiile in care mai bine de jumatate dintre studenti inscrisi la o facultate de stat platesc taxa, adica aproximativ 250.000, inseamna ca 450.000 de studenti plateau in 2006 pentru studiile superioare. La o taxa medie de 400 de euro anual, facultatile private si de stat au incasat din taxe 180 mil. euro.
Educatia de calitate costa
Varianta sistemulului superior de invatamant occidental presupune, pe scurt, ca educatia de calitate costa. Prin urmare, tinerii bine pregatiti si cu potential, dar care nu au resurse financiare, pot apela la varianta burselor de studiu pentru a intra la facultate. Reprezinta introducerea unui sistem de invatamant superior bazat exclusiv pe taxe o solutia viabila pentru redresarea facultatilor romanesti? "As fi de acord ca sa nu mai existe locuri in facultate subventionate din banii statului, iar o parte dintre studenti sa aiba posibilitatea de a-si recupera investitia prin intermediul burselor", afirma Gheorghe Rosca. El precizeaza ca multi dintre tinerii din ziua de astazi nu stiu valoarea banilor si un astfel de sistem i-ar face sa fie mai precauti si sa-si calculeze mai bine finantele. "Totusi, nu cred ca ar fi posibil sa se implementeze un astfel de sistem mai devreme de 10-15 ani, deoarece totul trebuie corelat cu avansul veniturilor. Cand vom ajunge la un salariu minim de 500 de euro lunar net, atunci am putea sa discutam concret despre un asemenea sistem", spune Gheorghe Rosca.
El mai spune ca sistemul de invatamant superior din Romania sufera din cauza ca foarte multi profesori, desi sunt foarte bine pregatiti, predau doar din carti, fara a adauga o componenta practica cursurilor. Potrivit calendarului pentru majorarea salariului minim stabilit de Guvern in acest an, salariul minim ar urma sa depaseasca 400 de euro in 2014.
"Sunt adeptul invatamantului universitar platit, pentru ca astfel studentul ar putea negocia direct cu institutia de invatamant, ca in cazul unui contract de prestari servicii. Un student care plateste sa invete trebuie sa beneficieze si de anumite servicii. Daca va da bani si va avea si alte facilitati, va fi interesat si sa invete", afirma si Mihai Coman, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii. Pe de alta parte, unii angajatorii nu stiu daca un sistem de invatamant platit ar ridica nivelul de pregatire al studentilor. Simona Zinca, directorul de HR al Millennium Bank, un angajator din banking care spera sa ajunga la 900 de angajati pe piata locala pana la sfarsitul anului, spune ca problema angajatorilor nu este reprezentata neaparat de calitatea slaba a absolventilor produsi de sistemul romanesc de invatamant.
Reprezentantul institutiei de credit spune ca tinerii au de suferit in ochii angajatorilor din cauza ca multe dintre lucrurile teoretice pe care le invata in facultate nu sunt actualizate la cerintele actuale existente pe piata fortei de munca. "In ultimul timp insa foarte multi dintre studenti aleg sa mearga in practica, la internship-uri sau sa lucreze part-time, inca din timpul facultatii. Astfel, tinerii pot acumula o experienta care sa le fie foarte utila in compensarea anumitor carente ale facultatii", spune Zinca.
Introducerea unui sistem de invatamant superior nesubventionat ar putea avea o alta consecinta. Daca un tanar ar avea de ales intre a urma o facultate cu taxa in Romania si o institutie similara cu renume, dintr-o alta tara, este destul de plauzibila situatia in care respectivul tanar va opta pentru cea de-a doua varianta. S-ar intampla acest lucru deoarece facultatile din strainatate, care percep taxe de studiu ridicate au o reputatie mai solida in randul companiilor angajatoare multinationale, decat o institutie de invatamant superior autohtona.
"Bineinteles, trebuie tinut cont si de costurile mult mai ridicate pe care le-ar presupune studiul la o facultate din strainatate", afirma Ana Giurca, consultant si actionar in cadrul firmei de recrutare Catalyst. Oana Ecaterina Man este unul dintre tinerii romani care au ales sa studieze in strainatate. Absolventa a facultatii de studii europene din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj, Man parcurge un ciclu de master de doi ani la scoala de business norvegiana BI Norwegian School of Management, cu specializarea in business si economie. Un master de doi ani la scoala norvegiana de business costa aproximativ 7.500 pe an, de peste 10 ori mai mult decat in Romania. La aceste costuri se adauga un cost anual de viata de 6.000 - 7.000 de euro. Avantajul este ca, spre deosebire de Romania, cursurile sunt interactive si se pune mai mare accent pe comunicarea profesor-elev, cel putin la nivel de master. "Multi dintre profesori au legaturi extrem de stranse cu mediul de business si/sau publica/au publicat in jurnale de cercetare de top. Sunt evaluati frecvent, iar cei care obtin rezultate sunt schimbati de la un semestru la altul", afirma Man. Ca si in Romania, cele mai multe institutii de invatamant din Norvegia sunt finantate de stat, spune Oana Ecaterina Man.
Pe plan local, un student care urmeaza cursurile unei facultati particulare este considerat mai slab pregatit decat un student de la stat.
"Situatia din Norvegia e asemanatoare. Scolile private au nevoie de fonduri ca sa supravietuiasca. De aceea, daca platesti esti admis", spune Man. Ea mentioneaza insa ca procesul de admitere a fost inasprit de la an la an, iar profesorii au devenit mai stricti. "La nivel de licenta, BI are nevoie de multi studenti ca sa poata supravietui pe piata. Ceea ce nu inseamna o calitate scazuta a actului de predare, ci mai multi studenti cu abilitati medii" , afirma Man.
Pro si contra invatamantului platit
Studentii au parerile impartite atunci cand vine vorba de sistemul de invatamant superior platit. "Nu cred ca este o idee buna. Sunt foarte multi copii dotati si saraci care nu ar avea posibilitatea sa plateasca pentru a urma cursurile unei institutii de invatamant superior", considera Alexandru Coldea, student in ultimul an la ASE, facultatea de management.
Tanarul spune ca un aspect pozitiv al acestui sistem ar putea fi o crestere salariala a profesorilor. Calitatea invatamantului romanesc ar putea fi influentata atat de nivelul de pregatire al cadrelor didactice, cat si de motivarea salariala a profesorilor. "Nu poti cere unui cadru universitar care castiga in medie 500 de euro pe luna sau mai putin sa ofere servicii de calitate in timp ce in alte tari din Uniunea Europeana salariile sunt de cateva ori mai mari", afirma Constantin Matache, student in anul 3 la universitatea particulara Hyperion din Bucuresti. El apreciaza ca o reducere a numarului de locuri din facultati subventionate de catre stat, cat si o crestere semnificativa a taxelor scolare ar putea duce la o imbunatatire a invatamantului romanesc.
Trecerea la Bologna
Ii pune In dificultate pe angajatori Angajatorii care reclama in special slaba pregatire a absolventilor de facultati particulare, care platesc doar pentru a obtine o diploma, trebuie sa se obisnuiasca si cu introducerea in 2005 a sistemului de invatamant Bologna, care a presupus adoptarea unui ciclu de licenta de trei ani. In acest an, doua generatii de studenti au absolvit facultatea, respectiv circa 260.000 de persoane. In anul universitar 2005 - 2006, aproximativ 600.000 de studenti, masteranzi si doctoranzi erau inscrisi in sistemul de invatamant romanesc.
In prezent, dupa o pregatire comuna care dureaza 3 ani, tinerii au specializarea sa urmeze un master pentru a se specializa intr-un anumit domeniu. Inainte, studentii incepeau sa se specializeze inca din primul an de facultate. Acum, specializarea se face incepand cu ultimul an de studiu si se continua pe parcursul masterului. Minusurile sistemului Bologna constau in perioadele de tranzitie prin care va trebui sa treaca angajatorii pana vor intelege cum functioneaza procesul actual.
"Cred ca in cinci ani angajatorii vor fi in stare sa faca diferenta intre un absolvent cu licenta de trei ani si unul cu licenta si master. Cand angajatorii vor intelege acest lucru, vor incepe cu siguranta sa apara diferente salariale in randul noilor angajati", spune Gheorge Rosca, rectorul ASE. El da exemplul Frantei, unde functioneaza sistemul BAC + 1, BAC + 2, BAC + 4. Adica, un absolvent de liceu are posibilitatea sa aleaga cati ani de facultate sa urmeze. "In Franta, companiile care dau anunturi de angajare specifica in mod clar ce tip de absolvent isi doresc ca salariat", mentioneaza Rosca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
