Romania se afla pe punctul de a incheia anul pe muchia unui dezechilibru extern de proportii, provocat de un val de importuri scapat de sub orice control in ultimul trimestru al anului.
"Ultimele date ne arata ca deficitul extern tinde spre 6,5% din PIB", a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu, pornind de la deficitul comercial exploziv inregistrat in luna octombrie, cand avansul importurilor fata de exporturi a atins nivelul record de aproape un miliard de dolari. Surpriza este cu atat mai mare cu cat nu existau semnale care sa indice o asemenea deteriorare a deficitului extern.
Impreuna cu FMI, Executivul si BNR prevazusera o tinta de deficit de cont curent de 4,8% din PIB. Cele mai pesimiste estimari din a doua parte a anului, impartasite si de analisti externi, indicau un derapaj de pana la circa 5,2%, insa in nici un caz peste 6%.
Dupa noua luni din acest an, deficitul contului curent se ridica la 1,64 miliarde euro, in urcare cu 61% fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada a anului trecut. Ceea ce ar insemna ca in ultimele trei luni din 2003 Romania risca o dezechilibrare mai mare decat pe primele noua. In structura deficitului de cont curent al Romaniei, cea mai mare contributie revine deficitului comercial.
Datele privind accentuarea fara precedent a deficitului comercial in luna octombrie, inca nepublicate oficial de Institutul National de Statistica, vin sa sustina semnalele de alarma, aparent exagerate, trase in ultima vreme de banca centrala.
Ramane de vazut daca avansul luat de importuri se mentine in noiembrie si decembrie, insa atingerea unui deficit de cont curent de 6% din PIB apare ca foarte posibila. In ultimii doi ani au fost inregistrate varfuri ale deficitelor in octombrie si decembrie, cu un usor respiro in noiembrie.
"Cifra estimata pare surprinzator de mare si nu poate fi explicata decat din
existenta unor date preliminare privind deficitul extern pe ultimul
trimestru al anului, care sunt departe de orice alt precedent in istoria recenta a Romaniei si vor face pe multi analisti si agentii de rating sa inceapa sa-si puna semne de intrebare", comenteaza Radu Craciun, senior analist la ABN Amro Bank Romania.
In ultimii 14 ani, Romania a tot cautat timp pentru ca industria sa se ajusteze, sa se adapteze, amanand masurile de restructurare. Iar acum ajunge sa plateasca pentru trezirea cererii de consum, care a gasit economia nepregatita pentru a-i raspunde, si se orienteaza, firesc, spre importuri.
Indiciile privind explozia deficitului extern explica insistentele FMI pentru adoptarea unor masuri de corectie a cererii de consum, inclusiv prin temperarea creditului.
Ministrul finantelor Mihai Tanasescu a avut ieri inca o intalnire cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu pentru a discuta forma finala a masurilor care ar trebui sa conduca la o reducere a deficitului de cont curent spre 5% din PIB in 2004, in conditiile in care pentru 2003 nu se mai poate face mare lucru.
"Pot sa garantez ca in curand Guvernul va anunta masuri de corectie a dezechilibrului extern, in conditiile in care datele statistice se apropie de prognozele cele mai rele", a declarat inaintea intalnirii Mugur Isarescu.
El spune ca, daca masurile discutate cu Guvernul vor fi introduse si se va mentine aplicarea lor cu perseverenta, mai ales in ceea ce priveste restructurarea in sistemul energetic si reducerea arieratelor, deficitul de cont curent nu va depasi 6% din PIB in 2004. "Cred ca nu se poate face o corectie mai buna intr-un an electoral", a afirmat Isarescu.
El a aratat ca masurile monetare, pe care le poate aplica BNR, nu sunt principala parghie de corectie. Seful bancii centrale spune ca masurile nemonetare pe care ar urma sa le ia Executivul ar trebui sa aduca o corectie a deficitului extern de circa un punct procentual din PIB. In acelasi timp, parghiile monetare utilizate de BNR ar putea determina o corectie "maxima" de 0,1 - 0,2% din PIB a deficitului de cont curent.
Reprezentantii FMI au discutat cu autoritatile romane o strategie de echilibrare a deficitului extern care presupune folosirea mai multor parghii, care tin de aceleasi vechi probleme ale economiei romanesti: restructurarea sectorului energetic, reducerea arieratelor, controlul cresterii salariilor. Corectiile vor fi cu atat mai greu de facut in contextul unui an electoral.
Seful bancii centrale anticipeaza pentru 2004 o crestere a consumului public, determinata inclusiv de cheltuielile legate de campania electorala, "poate nu ca in 2000, dar considerabila".
"Daca ne asteptam la asta, trebuie sa vedem si pe care pedale sa apasam, pentru a nu omori niste tendinte favorabile", a spus Isarescu.
Deficitul contului curent arata un dezechilibru nefavorabil intre intrarile si iesirile de valuta. Depasirea ununi anumit nivel, de 5% din PIB, devine ingrijoratoare mai ales in cazul unei tari ca Romania, care nu reuseste sa il finanteze prin atragerea de investitii straine directe. In aceste conditii, apare riscul unei erodari rapide a rezervei valutare a bancii centrale, care va fi nevoita sa protejeze in continuare cursul leului de presiunea cererii de valuta, alimentata de importurile in crestere rapida.
Deteriorarea fara precedent a deficitului extern in ultimul trimestru al anului este neobisnuita, mai ales ca nu se intrevedeau factori care sa sustina asteptari atat de pesimiste. Romania urmeaza astfel sa se confrunte cu efectele unei surprize cat se poate de neplacute la nivelul pietelor externe, carora nu le trebuie mult pentru a-si aminti de istoricul trist al unor derapaje similare si de capacitatea slaba a autoritatilor de a le controla. Ramane de vazut cum vor reactiona agentiile de rating, care se pregateau sa anunte noi imbunatatiri ale ratingurilor Romaniei, fara a lua in calcul o asemenea perspectiva negativa a deficitului de cont curent. Reactia ar putea cantari foarte greu, mai ales ca Romania intentioneaza sa se imprumute anul viitor cu un miliard de euro de pe pietele internationale de capital.
BNR nu poate face mare lucru prin calmarea creditului de consum, avand in vedere ca bunurile de folosinta indelungata detin o pondere de numai 7% din totalul importurilor. Nici guvernul nu mai are la indemana multe parghii administrative de control al importurilor, cu exceptia celor publice, inclusiv de resurse energetice. Acestea se vor vedea in buna masura in factura externa pe trimestrul al patrulea.
Daca tinta de deficit de cont curent urmeaza sa fie complet ratata, BNR estimeaza ca inflatia nu va depasi 14.3-14,4% la sfarsitul anului. Datale provizorii privind inflatie pe luna noiembrie indica o rata de 1,5%.
De vineri bancnota de 1 milion de lei va fi "aruncata" pe piata
Banca Nationala a Romaniei (BNR) va pune in circulatie, incepand de vineri, 5 decembrie, bancnota cu valoare nominala de un milion de lei, al carui principal element grafic il reprezinta portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale. Bancnota de un milion de lei are dimensiuni de 168 x 78 de milimetri si prezinta in filigran portretul lui I.L. Caragiale si sigla BNR. Culoarea dominanta a bancnotei este albastru deschis. In zona centrala a aversului bancnotei este redata o violeta ca element floral si o masca reprezentand comedia. Pe reversul bancnotei este prezentata vechea cladire a Teatrului National Bucuresti, si al doilea simbol al teatrului - masca tragediei. De asemenea, pe revers mai este prezentata statuia dramaturgului realizata de Constantin Baraschi.
Noua banconta a fost lansata ieri de guvernatorul BNR, Mugur Israescu care a tinut sa precizeze ca "mi-ar fi placut sa fac aceasta lansare in cu totul alt context. Mi-ar fi placut sa anunt lansarea bancnotei de 100 de lei". razvan.voican@zf.ro ; oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
