Autoritatile au gasit solutia miraculoasa pentru alimentarea bugetului de stat cu bani care sa sustina o reducere a impozitelor pe salarii, sa rezolve criza din sanatate si sa suplimenteze fondurile pentru educatie: o ampla actiune de control pentru combaterea marilor acte de evaziune fiscala.
tintele sunt sectorul petrolier, cel al alcoolului, de servicii si constructii, operatiunile de import-export, asistenta juridice si activitatile notariale. Reprezentantii oamenii de afaceri spun insa ca, de fapt, solutia nu e neaparat intarirea controalelor, ci indepartarea cauzelor evaziunii: supraimpozitarea si legislatia defavorabila business-ului.
Actiunea ar urma, potrivit estimarilor oficiale, sa aduca la buget intre doua si patru miliarde de dolari, suma care ar reprezinta nivelul evaziunii fiscale din Romania.
Astfel, Autoritatea Nationala pentru Control (ANC) a anuntat ieri ca, prin institutiile pe care le coordoneaza - Garda Financiara, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, in colaborare cu Politia Economica - Financiara din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, porneste o operatiune de anvergura “deosebita” pentru identificarea si combaterea marilor acte de evaziune fiscala.
“Finalitatea acestei actiuni este recuperarea la bugetul de stat a unor sume cuprinse intre doua si patru miliarde de dolari anual, sume care vor fi destinate reducerii impozitului pe salarii si venit platite de populatie si ale celor platite de agentii economici pe profit si dividende, suplimentarii fondurilor pentru sanatate si a celor pentru invatamant”, a declarat Ionel Blanculescu, ministrul Autoritatii pentru Control.
Sumele mentionate de ministru reprezinta de fapt nivelul la care se ridica evaziunea fiscala in Romania. “Din punctul nostru de vedere aceste valori sunt in acest moment evazionate, nu ajung la bugetul de stat si nu sunt directionate catre cultura, educatie sau sanatate", a precizat Blanculescu. "Ne confruntam cu un flagel", a mai spus ministrul.
Pentru a sustine datele prezentate, Blanculescu a recurs la un rationament simplu: anul trecut, cifra de afaceri totala a agentilor economici din Romania s-a ridicat la 80 de miliarde de dolari, iar rata profitabilitatii a fost de 6,6%. Aceasta este prima estimare a cifrei de afaceri globale a tuturor firmelor din Romania. PIB-ul Romaniei ( adica valoare adaugata produsa in Romania) a fost de 45 de miliarde de dolari.
“Profitul declarat de unii agenti economici este incorect, mascat. Profitul real este de cel putin trei ori mai mare avand in vedere un rationament simplu: nici un investitor nu va investi bani care sa-i aduca un castig net de putin egal cu rata dobanzilor”, a mai spus ministrul. El a adaugat ca in urma analizelor facute de ANC s-a ajuns la concluzia ca, si in varianta pesimista, nivelul mediu de profitabilitate ar trebui sa fie de 10 - 15%.
Reprezentanti ai oamenilor de afaceri spun insa ca aceasta rata a profitabilitatii nu este aproape de realitate. "Nu se poate baga totul intr-o oala. Este greu de spus cat este profitul real. Exista sectoare- siderurgia, industria prelucratoare, unde ratele sunt mici. In schimb, daca o firma de comert face un profit de sub 10%, nu se justifica. De asemenea, in industria alimentara un profit corect este de minim 15-20%", explica Cristian Parvan, directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
Sectoarele catre care se vor indrepta controalele sunt cel petrolier, cel al alcoolului si al produselor din alcool, sectorul de servicii si constructii, operatiunile de import-export, dar si altele mai putin scoase in evidenta pana acum, cum ar fi cel al asistentei juridice si chiar activitatile notariale.
“Apreciem acest gen de masuri atat timp cat este aplicat egal companiilor de stat si celor private din punctul de vedere al interpretarii si tratarii legii. Si spun asta pentru ca guvernul continua sa aiba o atitudinea dusmanoasa fata de patroni”, a declarat pentru Ziarul Financiar Marian Milut, presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman, care cuprinde si firme din constructii.
El a adaugat ca si autoritatile au partea lor de vina in ceea ce priveste amploarea pe care a luat-o fenomenul evazionist. “Sistemul legislativ este prost conceput si nu poate fi aplicat astfel incat cei care il utilizeaza sa fie in cadrul legii. De exemplu, in constructii se intalneste cel mai des munca la negru. Dar, cu un Cod al muncii care nu se poate aplica, nici nu este de mirare. In plus, suprataxarea si supraimpozitarea duc indiscutabil la evaziune. Or, se stie ca Romania are cele mai mari impozite pe forta de munca. Cand nu merge ceva in economie, intervin elemente de represiune care nu fac decat sa exacerbeze si mai mult situatia”, a mai spus Milut.
Reprezentantii oamenilor de afaceri din domeniul alcoolului si constructiilor spun ca sustin aceasta actiune de control, dar nu sunt convinsi ca va avea finalitatea scontata.
“Noi nu putem decat sa salutam aceasta incercare de intrare in normalitate. Nu sunt foarte optimist ca ministrul Blanculescu va realiza ceea ce si-a propus”, a declarat Teodor Gavrila, directorul general adjunct al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). “Noi nu suntem campioni la evaziune. Firmele mari nu se preteaza la licitatii trucate, munca la negru si evaziune fiscala. Problema sunt firmele mici si mi-e greu sa cred ca vor putea fi toate controlate. Evaziune fiscala exista in toata lumea, dar la noi poate ca este mult mai suparatoare”, a mai spus Gavrila.
La randul sau, presedintele patronatului producatorilor de bauturi alcoolice, Romulus Dascalu, se declara multumit de actiunea demarata de ANC.“De cinci ani ne zbatem sa reducem economia subterana si merge foarte greu. Nu am avut pana acum un demnitar atat de hotarat sa faca ordine. Si acest lucru nu se vede numai la nivel declarativ, ci au inceput sa se vada si rezultate concrete. In ceea ce priveste modul in care vor fi tratate companiile private in comparatie cu cele de stat, nu ma simt nici avantajat, nici dezavantajat. Daca am lucrat corect, n-am emotii”, a spus Dascalu.
Economia subterana: 25%
Datele prezentate ieri de oficialii institutiilor care vor participa la acest control mai arata ca nivelul economiei subterane se ridica la 25% din Produsul Intern Brut.
“Din datele pe care le detinem, economia subterana reprezinta 25% din PIB, dar, in realitate, aceasta este mult mai mare”, a declarat Ioan Melinescu, presedintele Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor. El a mai spus ca circa 80% din "banii murdari" care circula in Romania provin din fraude fiscale, adaugand ca in 2000 totalul fondurilor ilicite descoperite a depasit un miliard de euro, iar in 2001 s-a situat la peste 700 milioane de euro.
Marian Pasulea, comisar sef adjunct al Garzii Financiare, a aratat ca in luna iulie institutia a verificat peste 17.300 de agenti economici, iar la 70% dintre acestia au fost constatate abateri. Garda Financiara a stabilit, in urma acestor controale, obligatii de plata in valoare de 360 de miliarde de lei.
Ministrul a mai spus ca in cadrul acestei actiuni de control, ANC beneficiaza de "sprijinul structurilor informative care actioneaza atat pe teritoriul Romaniei si nu numai. "Lucram cu Serviciul Roman de Informatii si, prin intermediul Ministerului Administratiei si Internelor, cu Interpolul”, a mai spus Blanculescu.
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
