Cu tara sub ape nu mai conteaza deficitul bugetar sau inflatia
"Nu mai conteaza deficitul bugetar", a afirmat premierul demisionar Calin Popescu-Tariceanu, dupa ce a vazut dezastrul provocat de inudatii in judetul Bacau.
Dupa sase luni de targuieli ale Guvernului cu FMI, tintele macroeconomice negociate pentru anul acesta - deficit bugetar de 0,7% din PIB, inflatie de 7,5% sau crestere economica de 5,5% - nu mai au nici o importanta in fata calamitatilor care au lovit 31 de judete din toata tara.
"In noile conditii este necesar sa se reorienteze consumul guvernamental. Ceea ce era destinat pentru investitii mai sofisticate, de exemplu autostrazi, trebuie acum orientat catre refacerea infrastructurii afectate. Este normal sa creasca deficitul bugetar. Nu mai este cazul sa ne cramponam de o simpla cifra - 0,7, 08% sau 1% din PIB", a spus Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata.
"Probabil ca in ierarhia prioritatilor majorarea deficitului bugetar va fi pe primul loc, Guvernul simtindu-se dezlegat intr-o anumita masura de cele convenite cu FMI. Nu este insa neaparat ca finantarea sa fie facuta din exterior", crede Radu Craciun, analistul-sef al ABN Amro Romania. El spune ca discutia cea mai importanta este legata de ceea ce se va intampla anul viitor. "Pentru ca Guvernul sa se bucure de flexibilitate din partea FMI, va trebui sa ia masurile necesare pentru ca de la 1 ianuarie 2006 veniturile bugetare sa creasca", a declarat Craciun. Numai ca una dintre aceste masuri este majorarea fie a TVA, fie a cotei unice de impozit pe venit. Cum este greu de crezut ca un guvern interimar va adopta astfel de masuri, acordul cu FMI ramane in aer, ceea ce se va reflecta in mod negativ si in raportul de tara al Comisiei Europene.
In acest context, Banca Nationala ar ramane singura pentru a se lupta cu inflatia si cu deficitul extern, in conditiile in care presiunile derapaj erau deja mari la ambele capitole. "Problema este ce se va intampla in toamna daca presiunilor inflationiste alimentate si de un eventual deficit bugetar mai mare li se va adauga o depreciere a leului", spune Radu Craciun, care considera ca in urmatoarele 6 luni cursul de schimb va fi departe de a mai furniza ancora antiinflationista asigurata in ultimul an.
Guvernul care ar urma sa-si incheie mandatul luni nu a anuntat nici o masura de rectificare a bugetului care sa permita alocarea unor sume de proportii. Cert este ca dupa recenta rectificare bugetara, posibilitatile de relocare a unor sume deja repartizate sunt foarte limitate.
Au inceput in schimb discutii cu Banca Mondiala privind realocarea a 33 mil. $ din proiectele existente, in completarea resurselor de la bugetul de stat, pentru refacerea urgenta a infrastructurii si a caselor afectate de inundatii.
In acelasi context, presedintele Traian Basescu a solicitat ieri sprijin financiar Comisiei Europene pentru redirectionarea unei sume de 20 de milioane euro din fondurile PHARE acordate Romaniei pentru refacerea in regim de urgenta a digurilor, drumurilor, podurilor si podetelor afectate de inundatiile din ultima vreme. Ieri, Guvernul a decis sa suplimenteze fondul de rezerva la dispozitia Guvernului cu 10.170 miliarde lei vechi, care vor fi utilizati pentru reconstuctia zonelor afectate de calamitati. De asemenea, urma sa fie adoptata o hotarare pentru acordarea unor ajutoare sociale pentru populatia din zonele afectate, in valoare totala de 15 miliarde lei vechi.
"Fiind o situatie de urgenta, ar fi absurd sa atingem niste tinte macroeconomice si realitatea sa fie sub ape. Se mai poate face fara probleme inca o rectificare bugetara", a spus Voinea. Socul provocat in economie de pagubele produse de inundatii sunt inca greu de estimat, mai ales ca viiturile nu s-au terminat, iar saptamana viitoare sunt anuntate noi valuri de precipitatii importante.
Cert este ca in zona Campiei Moldovei vor fi inregistrate pierderi semnificative in agricultura. Astfel, din cauza pierderilor de productie, pretul graului ar putea creste cu 20%, dupa unele estimari. Luand in calcul pierderile de culturi inregistrate la nivelul intregii tari, este de asteptat ca ritmul de crestere economica sa fie afectat. Anul trecut, agricultura a crescut cu 22%, ceea ce a imprimat cresterii economice de ansamblu un ritm de 8,3%.
Transportatorii inca isi estimeaza pagubele determinate de intarzierea livrarii marfurilor. De asemenea, diverse fabrici din zona au fost inundate, unele dintre acestea fiind totusi asigurate. Si transportul titeiului din campurile de productie din sudul Moldovei catre rafinarii a fost afectat.
"Sunt afectate liniile de transport, am avut un transport pe o ruta ocolitoare Galati - Braila pentru a ajunge la Moinesti. Noi avem deja echipe in teritoriu pentru a lua masuri urgente si pentru a evalua efectele produse (de inundatii - n.r.)", a declarat Gheorghe Constantinescu, director general executiv al Petrom. Pe de alta parte, umplerea pana la refuz a lacurilor de acumulare a majorat ponderea productiei Hidroeletrica in sistemul energetic national de la 21% la 42%, ceea ce va aduce castiguri mai mari acestei companii. De castigat vor avea si companiile din sectorul productiei de materiale de constructii, precum si de con-structori, care ar putea beneficia de comenzi importante din partea statului. Liviu Voinea spune ca acum ar trebui sa functioneze si responsabilitatea corporatiilor. Astfel, companiile care se declara implicate social acum ar trebui sa actioneze. "De exemplu, bancile ar putea sa ofere credite fara dobanda sau companiile de constructii sa repare pe gratis poduri sau sosele."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
