In ce platiti, in lei noi sau in lei vechi? Din vara anului urmator, aceasta intrebare va fi la ordinea zilei. O paine va costa iarasi un 50 de bani sau un leu nou, iar un euro va fi 4-5 lei. Dar si salariul mediu va fi 600 de lei. Noi.
Moneda nationala va fi denominata, la 1 iulie 2005, prin taierea a patru zerouri, urmind ca bancnotele si monedele actuale, cit si cele noi, sa circule in paralel pina la sfirsitul anului 2006, a decis Guvernul printr-un proiect de lege aprobat ieri. Proiectul va fi supus aprobarii Parlamentului.
In urma operatiunii, bancota actuala de 10.000 lei, de exemplu, va deveni 1 leu, iar unitatea de divizare va fi 100 de bani, in timp ce bancnota de 1 milion de lei va fi inlocuita cu cea de 100 de lei. Cu alte cuvinte, un leu nou va valora cat 10.000 de lei vechi.
Banca Nationala va pune in circulatie noile bancnote si monede incepind cu 1 iulie 2005.
Actualele bancnote si monede vor circula normal un an si jumatate, pina la 31 decembrie 2006, dupa care BNR le va schimba cu cele noi. Pe piata va aparea, dupa sistemul euro, si bancnota de 500 de lei, care ar avea o valoare de 5.000.000 de lei vechi.
Dupa 2007, doar BNR va mai preschimba leii vechi, pana in 2009.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat ieri ca nimeni nu va pierde din denominarea monedei nationale, care va simplifica platile si operatiunile financiar-contabile.
"Este o lege a increderii in moneda nationala, care va consemna ca perioada dificila de tranzitie si de inflatie ridicata a trecut", a spus Isarescu.
La rindul sau, ministrul Finantelor , Mihai Tanasescu, a amintit ca denominarea, definita ca actiunea de reducere a valorii nominale a insemnelor banesti, este un proces tehnic la care au apelat, in ultimii ani, si alte tari, precum Polonia, Rusia si Bulgaria.
Pentru guvernatorul BNR Mugur Isarescu, aflat la conducerea Bancii Nationale neintrerupt dupa 1990 incoace, leul "greu" si scaderea inflatiei sub 10% au devenit deja o ambitie personala, dupa ce toate tarile din Europa Centrala si de Est au scapat de inflatia galopanta, de doua cifre. Zlotul polonez sau forintul ungar au dobandit increderea polonezilor sau ungarilor si au devenit monede tranzactionabile pe orice piata din lume, dat fiind convertibilitatea deplina a conturilor de capital ale acestor tari.
In 2005 inflatia ar trebui sa se situeze in jurul valorii de 5%, iar in acest in jurul a 9%.
In toate tarile din lume, obiectivul "zero" al Bancii Nationale, care bate moneda, este increderea in moneda nationala, adica in singurul sau produs. Devalorizarea si inflatia au facut ca pana acum leul sa nu fie considerat ca o moneda de incredere nici macar de romani. Cele mai multe credite se dau in euro sau dolari, operatorii de telefonie mobila stabilesc preturile in valuta, iar tranzactiile de pe piata imobiliara tot in valuta sunt.
Pentru Radu Craciun, senior analist la banca olandeza ABN Amro, denominarea nu are o importanta atat de mare in procesul de reducere al inflatiei.
"Pentru mine este mai degraba o operatiune tehnica, cu un anumit impact psiholigic, dar care va trebui sustinuta de un mix de politici economice si monetare care sa sprijine procesul deflationist", spune Craciun.
Dar in ce consta acest impact psihologic?
"Avand de operat cu valori mai mici, moneda nationala este vazuta ca o moneda mai puternica si automat scad si asteptarile inflationiste. Dar chiar si cu denominarea au avut loc puseuri inflationiste, de exemplu in Polonia. Poate fi o chestiune utila la un moment dat, dar adevaratele instrumente sunt tot cele clasice, care se refera la politici economice si monetare. Raman la parerea ca este o operatiune care adreseaza partea vazuta a aisbergului, adica cifrele. Pe cand fenomenul in sine- fata nevazuta- trebuie adresata cu politicile economice clasice", explica analistul de la ABN Amro.
Isarescu a declarat recent ca i-ar placea sa prinda momentul cind un euro va valora 4 lei.
In aceste conditii, revenirea la o moneda puternica in Romania nu va marca iesirea din tunelul tranzitiei, pentru ca nici macar in 2005 Romania nu va atinge nivelul produsului intern brut din 1990 si nici nivelul de trai de atunci.
In pofida cresterilor din ultima perioada, salariul mediu real este acum inca la 75% din cel din 1990, si este putin probabil sa aiba un ritm atat de rapid de crestere intr-un singur an incat sa recupereze decalajul. Ca urmare, partea nevazuta a aisbergului: arierate, economie ineficienta, forta de munca gresit alocata, resurse risipite in administratie si companii de stat, va mai ramane inca in picioare chiar daca va fi masurata cu alta moneda, mai "tare".
Potrivit proiectului de lege, comerciantii vor fi obligati ca, in perioada 1 iulie 2005-31 decembrie 2006, sa afiseze preturile si tarifele aferente bunurilor si serviciilor in paralel, atit in moneda veche, cit si in cea noua.
Firmele care nu vor afisa preturile in ambele variante vor fi amendate cu sume cuprinse intre 10 si 30 milioane lei.
Ar putea fi majorate preturile dupa denominare, prin "rotunjire"?
"Nu cred ca prin rotunjire preturile vor fi majorate. Daca introducerea este graduala, nu prea vad de ce s-ar repezi vanzatorii sa rotunjeasca cifrele si chiar daca va fi, va fi un impact pe termen scurt", spune Craciun.
Sumele prevazute in contractele incheiate cu furnizorii de utilitati vor fi notificate partilor, la rindul lor, atit in moneda veche, cit si in cea noua.
In ceea ce priveste bunurile, drepturile si obligatiile evaluabile in banci, stabilite anterior datei de 1 iulie 2005, acestea vor fi convertite conform denominarii.
La 1 iulie 2005, Oficiul National al Registrului Comertului va inregistra, din oficiu, denominarea valorii capitalului social si a valorii actiunilor/partilor sociale ale persoanelor juridice inregistrate.
In perioada 1 iulie-31 decembrie 2005, regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant vor intocmi situatiile financiare atit in moneda veche, cit si in cea noua.
sorin.pislaru@zf.ro ; ionut.bonoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
