Guvernul are un nou termen pentru discutarea mult-asteptatei ordonante de modificare a Codului fiscal: dupa ce va fi finalizat memorandumul cu FMI, conform declaratiilor de ieri ale vicepremierului Adriean Videanu.
Ceea ce era si normal, avand in vedere ca o mare parte din memorandum se bazeaza pe majorari de impozite si ajustari ale unor facilitati fiscale care trebuie incluse in Cod. Numai ca prelungirea intarzierii in definitivarea noului cadru fiscal arata un singur lucru: ca Guvernul nu reuseste sa ajunga la un acord cu FMI in privinta formulei de majorare de impozite astfel incat sa fie asigurate venituri care sa acopere pierderile determinate initial de introducerea cotei unice, dar si sa duca la restrangerea deficitului bugetar cat mai aproape de zero.
Iar punctul major de dezacord il constituie solicitarea FMI privind majorarea TVA. Aceasta solutie de majorare certa a veniturilor bugetare a fost invocata de reprezentantii Fondului inca din ianuarie, la scurt timp dupa adoptarea cotei unice de impozit pe venit. Insa Guvernul, in frunte cu premierul Calin Popescu Tariceanu, a continuat de atunci sa nege orice perspectiva de crestere a TVA.
In actuala faza, modificarea Codului fiscal este practic blocata pana la transarea subiectului privind TVA. FMI sustine ca majorarea cotei ar reprezenta singura sursa certa de venituri suplimentare, in timp ce solutiile identificate pana acum de Ministerul Finantelor sub forma cresterii mai multor impozite si eliminarii unor facilitati sunt greu de cuantificat ca impact de crestere a veniturilor, fiind ca atare greu de contat pe acestea in constructia bugetului.
Premierul Tariceanu respinge insa ideea majorarii TVA, chiar daca ministrul finantelor Ionut Popescu ar fi acceptat aceasta varianta mai simpla, inclusiv din punct de vedere legislativ, luand in considerare reglementarile detaliate pe care le implica solutiile alternative de crestere a veniturilor la buget.
Din aceasta cauza, Guvernul nu a discutat nici in sedinta de ieri proiectul de modificare a Codului fiscal, desi acesta ar trebui sa intre in vigoare la 1 aprilie. Adica peste mai putin de o luna.
Ministerul Finantelor a finalizat deja actul normativ in cauza, fara a include nici o referire la modificarea cotei de TVA.
De altfel, vicepremierul Videanu spune ca Guvernul este pregatit sa ia in discutie modificarile la Codul fiscal, insa ar fi incorect ca aceasta operatiune sa aiba loc inainte de finalizarea memorandumului cu FMI, care ar putea aduce noi schimbari legislative.
"Inca n-am finalizat toate detaliile memorandumului suplimentar cu FMI si atunci este incorect sa venim acum cu modificarea Codului fiscal si, dupa doua saptamani, cu o noua modificare", a explicat Videanu.
La jumatatea lunii trecute, vicepremierul declara ca Romania "va trimite FMI, in jurul datei de 25 februarie, textul final al scrisorii de intentie pentru incheierea memorandumului suplimentar de politici economice", motiv pentru care si-a si amanat demisia din Guvern.
De data aceasta el nu mai avanseaza nici un termen pentru finalizarea discutiilor cu Fondul.
Si in consecinta nu se stie nici cand vor putea fi definitivate modificarile Codului fiscal, actuala situatie ridiculizand orice principiu de predictibilitate a evolutiilor legislatiei fiscale.
Asa ca orice invocare a articolului 4 din Codul fiscal care spune ca orice modificare trebuie promovata prin lege cu 6 luni inainte de intrarea in vigoare a acesteia nu mai poate decat sa starneasca rasul amar celor care contau pe promisa predictibilitate atat de necesara mediului de afaceri.
Cert este ca proiectul de ordonanta lucrat la Finante ignora pur si simplu articolul in cauza, desi practic incalca o lege.
Firesc, in aceste conditii se naste intrebarea daca data de 1 aprilie mai poate sta in picioare. Ramane de vazut in ce masura Guvernul va hotari sa puna mediul de afaceri in fata faptului implinit, fara a-i lasa timp sa cunoasca noile prevederi inainte ca acestea sa intre in vigoare.
"Atat timp cat modificarile inca intarzie sa apara, nu cred ca mai poate fi folosit termenul de 1 aprilie pentru intrarea lor in vigoare. Astfel de schimbari trebuie cunoscute cu o perioada de timp rezonabila inainte de aplicare, pentru ca pana la urma nu modificarile in sine constituie problema, ci momentul in care sunt anuntati contribuabilii", comenteaza Mihaela Mitroi, tax partner la firma de consultanta PricewaterhouseCoopers Romania.
Intarzierea poate crea probleme inclusiv din cauza unor termene din ordonanta care devin foarte stranse. De exemplu, potrivit proiectului de ordonanta, contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare, la data punerii in functiune a mijlocului fix, pana la 31 martie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu acele mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. Daca nu este respectata aceasta prevedere, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere.
Un alt exemplu ar fi ca firmele care vand produse cu plata in rate trebuie sa opteze pana la 31 martie pentru ca veniturile astfel obtinute sa fie luate in calcul la determinarea profitului impozabil pe masura ce ratele devin scadente, daca vor sa beneficieze in continuare de aceasta facilitate.
In privinta impozitarii veniturilor din dobanzi, proiectul prevede ca acestea se impun cu o cota de 10%. Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, in cazul dobanzilor capitalizate, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate in baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/ rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri pe baza contractelor civile.
Conform proiectului, in exercitiul fiscal 2005, stabilirea cotei de impozit care se aplica pentru veniturile sub forma de dobanzi, dar si pentru castigul din transferul titlurilor de valoare se determina pe baza de pro-rata temporis, luand in calcul o cota de impunere de 1% pentru perioada de pana la 31 martie 2005 si de 10% dupa data de 1 aprilie 2005.
Dintre cheltuielile acceptate pana acum drept deductibile la calculul profitului impozabil dispar cele cu primele de asigurari private de sanatate si cele reprezentand taxe si cotizatii catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale.
Ordonanta ar urma sa aduca modificari si in privinta accizelor. Astfel, pentru tigarete, incepand cu 1 aprilie 2005, acciza datorata va fi egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad-valorem, dar nu mai putin de 17,55 euro/1.000 de tigarete, care reprezinta acciza minima. Cand suma dintre acciza specifica si acciza ad-valorem este mai mica decat acciza minima, se va plati acciza minima.
Accize marite la masini scumpe
Dupa anuntarea cresterii de cinci ori a bazei de calcul a accizelor pentru automobile, aceasta urmeaza a fi din nou marita, potrivit proiectului de modificare a Codului. Astfel, in cazul autoturismelor sau al autoturismelor de teren din import, inclusiv rulate, introduse in tara in baza contractelor de leasing initiate dupa data intrarii in vigoare a ordonantei, baza de impozitare pentru accize este valoarea de intrare la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz, datorate la momentul inchiderii operatiunii de import
"Nu neaparat structura accizelor ar fi de comentat, ci faptul ca in decurs de 5-6 luni s-au schimbat de mai multe ori reglementarile. Daca initial accizele se aplicau la valoarea reziduala (20% din pretul CIP, fara taxe - n. red.), ulterior baza de aplicare a fost marita la pretul CIP. Cresterea acestei baze de aplicare la pretul CIP plus taxele vamale reprezinta insa un impozit la un impozit", este de parere Cornel Coca Constantinescu, presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing.
Accizele au fost marite pentru categoriile de autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 2.500 cm cubi (de la 9% pentru autoturisme noi la 10%-15% in functie de capacitatea cilindrica). In paralel, pentru masinile noi cu capacitate cilindrica intre 1.800 cm cubi si 2.500 cm cubi, accizele s-au redus de la 3%-6% la 1,5%-3%. razvan.voican@zf.ro ; ionut.bonoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
