Numarul de falimente din economia romaneasca s-a dublat in primele sase luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform unui studiu al companiei Coface Intercredit, specializata in managementul riscului de credit.
Pe primele sase luni ale acestui an numarul falimentelor inregistrate in economie a fost de 3.510, numar aproape dublu, conform Coface, fata de anii anteriori. Pe intreg parcursul anului trecut, numarul de falimente inregistrate se ridica la 3.982.
Structura falimentelor pe sectoare economice nu a suferit totusi modificari majore in aceasta perioada, sectoarele economice cu cele mai multe falimente fiind cele din comert, agricultura si industrie alimentara.
Sectorul comertului detine aproximativ o treime din numarul de falimente inregistrate, fapt explicabil prin cresterea numarului de supermarketuri si hypermarketuri, care au castigat piata micilor comercianti. Pe de alta parte, numarul mare de falimente din agricultura s-ar putea datora mai ales continuarii procesului de restructurare din acest domeniu.
Conform reprezentantilor Coface, ponderea falimentelor pe sectoare de activitate arata ca cel mai riscant domeniu economic pentru antreprenori este comertul, urmat de sectorul agricol si cel al industriei alimentare. De altfel, comertul este, din acest punct de vedere, cel mai riscant domeniu de activitate nu numai in Romania, dar si la nivelul intregii Europe Centrale.
Pe de alta parte, numarul de falimente din domeniul agricol din Romania este mult mai mare fata de cel din regiune. In anul 2004 nu mai putin de 20% din societatile care activau in acest sector au intrat in faliment, fata de o rata a falimentelor de 4% pentru companiile din sectorul agricol din Europa Centrala si de Est.
La polul opus in privinta riscului de faliment se afla societatile de intermedieri financiare, cele din IT, posta si telecomunicatii, tranzactii imobiliare si activitati recreative.
"Cresterea numarului de falimente nu a fost sustinuta doar de anumite sectoare economice. Fapt explicabil prin tendinta de consolidare a economiei. Practic, din multitudinea de firme infiintate dupa 1989 raman pe piata acelea care pot face fata conditiilor de performanta si calitate actuale", apreciaza reprezentantii Coface.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ar putea aduce o crestere si mai mare a numarului de falimente, in conditiile in care nu toate companiile romanesti vor putea face fata concurentei de pe piata unica a Uniunii Europene.
Specialistii in falimente spun ca majorarea numarului de falimente nu este generata de cauze economice, ci mai mult de schimbari ale legislatiei.
"Nu cred ca se poate vorbi de o crestere a numarului de falimente din cauze economice atunci cand ai crestere economica de 5-7%", spune Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL).
"Printre cauzele care au dus la cresterea numarului de falimente se numara scaderea de la 5.000 de euro la 3.000 de euro a datoriei de la care se poate introduce o cerere de faliment sau disparitia de pe piata a societatilor care nu au depus cererea de preschimbare a certificatului de inmatriculare", spune Stanescu.
El spune ca de fapt a inceput un proces de curatire a economiei de societatile care oricum nu faceau nimic.
"Incep sa dispara foarte multe dintre societatile fara activitate, cele care nu isi majoreaza capitalul social atunci cand trebuie sau care nu si-au preschimbat numarul de inmatriculare. Nu cred ca e nici o paguba ca dispar aceste societati," spune Stanescu
Zona geografica cu cele mai multe falimente este zona centrala, unde s-au inregistrat peste un sfert din falimentele inregistrate anul trecut. Judetul cu cel mai mare numar de falimente este Brasov cu o pondere de 9%, urmat de Bucuresti cu 8,5%. Cele mai putine falimente s-au inregistrat in judetele Arges, Bistrita-Nasaud Calarasi, Valcea si Vaslui.
Romania a avut anul trecut o rata a falimentelor de 0,9% din cele aproximativ 410.000 de societati comerciale care existau in 2004. Rata falimentelor se situeaza in apropierea mediei din zona Europei Centrale si de Est. Cea mai mare rata a falimentelor din regiune se inregistreaza in Croatia cu o rata de 2,7%. La polul opus se situeaza, conform Coface, Bulgaria si Polonia cu o rata a falimentelor de doar 0,1%.
Creditorii companiilor romanesti intrate in faliment au printre cele mai mici sanse din regiune de a-si recupera datoriile.
"In Romania numai in 6,9% din numarul total de falimente exista sanse reale de recuperare", spune Cristian Ionescu, managing director al Coface. Ratele de recuperare sunt mult mai mari in tarile din regiune. Creditorii companiilor din Ungaria intrate in faliment reusesc sa recupereze 31 de centi din fiecare euro datorie, in timp ce in Bulgaria, rata de recuperare se ridica la 34%, iar in Croatia este de 26%. In Europa de Vest rata de recuperare ajunge pana la 85%.
Piata reorganizarii judiciare si a lichidarilor de companii scazuse in ultimii ani pe fondul scaderii ponderii societatilor cu capital de stat in economia romaneasca. Acestea detineau in ultimii ani cam doua treimi din activele care trebuia lichidate.
Sansele unei companii care nu isi poate plati datoriile de a scapa de faliment sunt extrem de mici in Romania.
Conform ultimelor statistici prezentate de UNPRL, dintre companiile aflate in insolventa, doar 5% adopta un plan de reorganizare, iar dintre acestea, doar 1,5% reusesc sa se redreseze. Cu alte cuvinte, doar opt din 10.000 de companii aflate in imposibilitatea de a-si plati datoriile reusesc sa se redreseze. vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
