Schimbare de conducere la CEC: Ministerul Finantelor, reprezentant al statului ca unic actionar al bancii de economii, urmeaza sa propuna premierului Tariceanu inlocuirea actualului presedinte Enache Jiru cu Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR, au declarat pentru ZF surse oficiale.
Pe langa schimbarea presedintelui CEC este vizata intreaga conducere executiva a bancii, inclusiv membrii Consiliului de Administratie, in locul carora vor fi numiti noii secretari de stat din Finante.
Instalat de fostul guvern PSD, Enache Jiru, 40 de ani, paraseste astfel conducerea CEC dupa mai putin de opt luni de mandat si inainte de lansarea procedurilor de privatizare. Anterior, el fusese secretar de stat in Ministerul Finantelor, responsabil cu managementul Trezoreriei statului.
Motivatiile invocate pentru schimbarea lui Jiru? "Nu s-a dovedit un bancher stralucit", afirma surse guvernamentale. Altii spun ca este "victima" jocului politic.
De asemenea, sunt criticate vanzarile de sedii ale CEC, in ideea ca spatiile respective ar fi fost foarte bine plasate, banii incasati pe ele prea putini, iar toate aceste locatii care fac din CEC cea mai mare retea bancara ar reprezenta principalul element de atractivitate la privatizare.
Conducerea CEC sustine insa ca a fost vorba numai de spatii goale, care nu mai erau folosite o data ce isi dovedisera ineficienta prin simplul fapt ca nu aveau clienti. De ce nu mai aveau clienti ar fi o alta discutie, insa in acelasi context CEC sustine ca a castigat bani frumosi din vanzarea sediilor respective, peste pretul de pornire. Un exemplu: o agentie din centrul orasului Ramnicu Valcea ar fi fost vanduta cu 2.000 de euro/mp. Iar operatiunea de ajustare a retelei nu ar reprezenta decat un proces de eficientizare prin limitarea costurilor fixe, nejustificate de activitatea anumitor unitati. CEC a incheiat anul 2004 cu un profit de circa 14,9 mil. euro si active de 1,4 mld. euro, care au plasat banca pe pozitia a patra in sistem.
Mandatul de presedinte ar urma sa-i fie incredintat lui Eugen Radulescu, in prezent consilier al guvernatorului BNR. In anul 2000, el a fost presedinte al Bancii Agricole, chiar in perioada privatizarii acesteia cu Raiffeisen Bank. Experienta respectiva este avuta in vedere si ca recomandare pentru administrarea aceluiasi proces in cazul CEC.
Pe lista scurta pentru succesorul lui Enache Jiru a figurat si Doru Lionachescu, vicepresedinte al Bancpost, dar sursele oficiale citate afirma ca a fost preferat Radulescu. Aceasta desi s-ar putea vorbi de un anume conflict de interese, avand in vedere ca Eugen Radulescu este membru in Comisia de privatizare a CEC. Fara indoiala, el va trebui mai intai sa renunte la aceasta pozitie.
Schimbarea conducerii CEC nu este singura grija a Ministerului Finantelor in aceasta perioada. Astfel, Finantele insista ca CEC sa fie privatizata inaintea BCR, adica invers fata ordinea vehiculata in ultima vreme. Desi aceasta varianta a fost deja criticata de reprezentanti ai bancilor straine interesate atat de CEC, cat si de BCR, Ministerul Finantelor vrea sa vanda cat mai repede banca.
Un motiv il constituie temerea ca pozitia acesteia s-ar putea subrezi din cauza ca activele sale sunt constituite in proportie de peste 80% din plasamente la BNR si in titluri de stat, iar prabusirea dobanzilor in ultimele luni - neluata in calcul la stabilirea bugetului pe 2005 - incepe sa ii afecteze veniturile. Ca urmare, CEC a redus drastic dobanzile la depozite, pana la 8-9%, si ar putea merge chiar mai departe in aprilie. Singura supapa ramane creditarea, insa aceasta are inca o pondere marginala, inclusiv din cauza capacitatii slabe de vanzare. Pentru anul acesta, CEC are stabilita o strategie de dezvoltare a produselor de creditare, precum si de intrare pe piata cardurilor.
Guvernul asteapta ca banca de investitii JP Morgan sa prezinte luna viitoare propunerile de strategie pentru privatizarea CEC, conform mandatului incredintat la inceputul acestui an. Dupa adoptarea strategiei finale ar urma sa fie deschis accesul la camera de date a CEC, bazata in mare parte pe documente pe hartie, ceea ce va cere destul timp pentru consultare.
Oricum, statul se bazeaza pe interesul foarte mare manifestat de mai multe banci straine, intre care Erste Bank, HVB, Raiffeisen Bank, OTP, Rabobank sau UniCredito. Interesul este justificat in primul rand de dimensiunile retelei - circa 1.408 unitati - care ajunge inclusiv in zonele rurale, cu mare potential de extindere a pietei bancare, precum si de bilantul curat, datorat faptului ca soldul creditelor nu depaseste 177 mil. euro.
In aceste conditii, privatizarea ar putea sa se incheie undeva in toamna.
Data fiind grabirea procesului, Ministerul Finantelor renunta la intentia listarii anterioare a actiunilor bancii. In schimb, intentioneaza sa impuna cumparatorului prin contractul de privatizare ca in termen de 6-8 luni de la preluare un pachet de actiuni ale CEC sa fie scos pe Bursa. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
