De la jumatatea lunii iulie 2007, cand majoritatea companiilor de pe Bursa au atins maxime istorice, si pana in prezent, din capitalizarea primelor 100 de companii s-au evaporat peste 13,6 mld. euro, acestea ajungand la nivelurile din 2006 sau chiar 2005, in unele cazuri.
Scaderile au lovit mai puternic companiile medii si mici de pe Bursa, care au inregistrat corectii de pana la 50% sau chiar mai mari, in timp ce Petrom, BRD si Banca Transilvania, trei dintre primele patru companii de pe Bursa, au pierdut in medie 27%.
Valoarea primelor patru companii de pe Bursa a scazut in ultimele noua luni cu 5,8 mld. euro, de la 20,4 mld. euro la 14,6 mld. euro. In acelasi timp, restul de 96 de companii din top au pierdut 7,9 mld. euro, capitalizarea lor coborand de la 16,2 mld. euro la 8,3 mld. euro. Analistii sunt de parere ca la corectiile mai ample ale companiilor de talie medie si mica de pe Bursa a contribuit caracterul mai speculativ al acestora, dar si lichiditatea mai scazuta, care a facut ca investitorii care au vandut masiv sa gaseasca mai greu cumparatori.
"Blue-chipsurile atrag si alt tip de investitori, respectiv investitori institutionali, care nu se panicheaza asa de usor. La Petrom ar putea fi vorba si de faptul ca fiind o companie integrata nu este atat de sensibila la influentele factorilor macro. Bancile s-au bucurat mereu de suportul investitorilor, data fiind increderea pe care o au acestia in sectorul bancar, care este una aparte", spune Andrei Anghel, analist in cadrul societatii de brokeraj Confident Invest.
Alti analisti considera ca lichiditatea emitentilor a jucat un rol important in modul cum anumite titluri au suportat mai bine sau mai rau corectiile de pe Bursa.
"Volatilitatea este mai mare cu cat lichiditatea este mai redusa. Cand beneficiaza de o conjuctura favorabila, companiile mici cresc mai mult, iar cand este stare de panica se corecteaza de asemenea mai mult", considera Adrian Danciu, seful departamentului de analiza din cadrul Broker Cluj.
El este de parere ca rezultatele mai bune inregistrate de companiile bancare au sustinut cotatiile acestora. "Cred ca la BRD, Banca Transilvania si Petrom au contat si rezultatele foarte bune din sistemul bancar si petrolier", spune Danciu.
SIF-urile au pierdut in medie jumatate din valoare, cauzele identificate de analisti fiind multiple si mergand de la caracterul financiar al acestora pe fondul crizei la nivel international si pana la reducerea valorii companiilor la care detin actiuni.
"Valoarea SIF-urilor este reflectata in primul rand de activul net, care a scazut foarte mult in ultima perioada fiindca s-a redus valoarea participatiilor detinute de acestea. In al doilea rand cred ca fondurile straine, pe fondul crizei la nivel international, au dorit sa-si reduca in primul rand expunerile pe acest domeniu, care a fost cel mai afectat, si pe pietele emergente, cum este cazul nostru", spune Andrei Anghel.
Tranzactiile pe piata de la Sibiu cu instrumente avand ca suport actiunile SIF Oltenia si SIF Moldova reprezinta mai mult de 90% din tranzactiile pe aceasta piata, fapt ce a influentat evolutia si pe piata spot, cred analistii.
"SIF-urile au fost volatile tot timpul si printre cele mai vanate de investitorii de tip speculativ pentru ca sunt cele mai jucate si pe piata de la Sibiu", spune Adrian Danciu.
Scaderi mai severe au inregistrat Transelectrica si Rompetrol Rafinare, care si-au redus valoarea cu 55%, in timp ce capitalizarea dezvoltatorului imobiliar Impact a scazut cu peste 70%.
Companiile de pe RASDAQ au inregistrat pierderi chiar mai mari, pe fondul scaderii interesului investitorilor pentru aceasta piata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
