Din ce in ce mai mult cash trece prin mainile romanilor. Sumele din ce in ce mai mari in valuta trimise de romanii care muncesc in strainatate si majorarile salariale au ajuns sa se reflecte intr-o crestere puternica a numerarului aflat pe piata in afara bancilor, in conditiile in care si economisirea a continuat sa sporeasca.
La jumatatea acestui an, numerarul in afara seifurilor bancare insuma 68.904 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), in crestere cu peste 31% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Patru luni mai tarziu, la sfarsitul lui octombrie, valoarea numerarului a urcat pana la echivalentul a 1,9 miliarde de euro. Trendul este de crestere solida, fara oscilatiile sezoniere din alti ani.
Dupa cum arata statisticile BNR, numerarul in circulatie pe piata a inregistrat in semestrul I din 2004 cea mai puternica majorare aferenta acestei perioade din ultimii 15 ani - 14,6%. In prima jumatate a lui 2003 cresterea a fost de numai 9% in termeni reali.
Una dintre sursele importante de irigare a pietei cu cash au constituit-o operatiunile de schimb de valuta realizate de persoanele fizice care primesc sau aduc direct din strainatate sume din ce in ce mai mari in devize. Astfel, in primele opt luni ale anului, balanta de plati a consemnat intrari de valuta sub forma transferurilor (asimilate banilor trimisi de muncitorii din strainatate) in valoare de 1,4 miliarde de euro, cu 34% mai mult decat in urma cu un an.
Pe de alta parte, salariul mediu brut pe economie s-a majorat cu 9,3% peste cresterea inflatiei in prima jumatate a anului.
Si iata valul de cash care urca de la o luna la alta.
Valoarea numerarului in circulatie a continuat sa creasca rapid in trimestrul al treilea, inregistrand un salt sezonier de 6,4% in luna iulie, cand a ajuns la 73.312 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro).
Dupa inca doua luni, la sfarsitul lunii septembrie, statisticile bancii centrale indicau un total al numerarului de pe piata in valoare de 76.697 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro), cu 32% mai mare decat la aceeasi data din 2003.
In aceste conditii, folosirea mai intensa a numerarului a avut un impact negativ asupra valorii tranzactiilor in lei efectuate prin intermediul cardurilor, care a crescut mai lent decat in urma cu un an (22,6%, in termeni reali).
Toata aceasta crestere puternica a numerarului a avut loc in conditiile unei accelerari a vitezei de rotatie a banilor (numarul de tranzactii la care serveste o unitate monetara) de la un minim de 4 rotatii in decembrie 2002, la aproape 4,5 rotatii la jumatatea lui 2004. De fapt, accelerarea vitezei de circulatie ar trebui sa conduca la reducerea masei de bani de pe piata, pentru ca ar insemna ca aceleasi sume sunt folosite intr-un numar mai mare de tranzactii.
Ceea ce sugereaza ca aceasta crestere a vitezei de rotatie intra in contradictie cu nevoia mentinerii trendului de scadere a inflatiei, precum si cu consolidarea increderii in moneda nationala. Practic, febra consumului face ca oamenii sa nu simta nevoia de a pastra banii pentru valoarea lor, grabindu-se sa-i cheltuiasca de indata ce-i obtin. In cifre statistice, febra consumului populatiei a atins o crestere de 9,8% in perioada ianuarie-septembrie.
Teoria economica spune ca suma valorilor tuturor bunurilor tranzactionate intr-o anumita perioada trebuie sa fie egala cu cantitatea de bani aflata in circulatie multiplicata cu viteza lor de rotatie.
Adica atunci cand creste numerarul in circulatie, pentru mentinerea echilibrului monetar trebuie fie sa sporeasca volumul de marfuri comercializate, fie sa creasca preturile. Altfel, orice dezechilibru aparut in ecuatie reprezinta o premisa amenintatoare pentru revenirea inflatiei.
Deocamdata, continua sa creasca volumul de marfuri din import. Iar aprecierea chiar nominala a leului conduce la ieftinirea relativa a importurilor, care pot absorbi astfel si mai mult din cererea de consum. Asa incat echilibrul din teorie este salvat, cel putin pe termen scurt.
Cert este ca Banca Nationala a anticipat deja o reinflamare a inflatiei la inceputul anului viitor. Cauza principala este mentinerea tendintei de crestere solida a cererii, dar si majorarile de preturi la utilitati programate la 1 ianuarie.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
