Daca Romania nu va fi gata pentru aderare la 1 ianuarie 2007, promisiunea celor 9 miliarde de euro care ar trebui sa o aduca mai aproape de Uniunea Europeana va ramane doar pe hartie, banii neputand fi folositi, a afirmat ieri, la Bucuresti, Matthias Ruete, Directorul pentru extindere al Comisiei Europene.
Cu conditia sa-si faca temele in urmatorii trei ani, Romania ar putea primi 5,9 miliarde de euro pentru proiecte structurale, in primii trei ani de la aderare, si inca 4 miliarde pentru investitii in agricultura, astfel incat sa nu ramana in stadiul de "tara cu potential", niciodata valorificat.
Riscul de a rata aceasta finantare indispensabila pentru reducerea decalajului de dezvoltare inzeceste responsabilitatea autoritatilor in domeniul reformei, dincolo de implicatiile politice.
Directorul pentru extindere al Comisiei Europene a apreciat ca pachetul financiar "generos si realist" propus pentru Romania si Bulgaria va fi analizat de toate statele membre si in urmatoarele luni vor avea loc discutii pe marginea acestei propuneri. Ruete a precizat ca s-a incercat elaborarea unui pachet financiar similar cu cel acordat celorlalte 10 viitoare state membre ale UE.
"Cerem Romaniei din prima zi dupa aderare sa plateasca o "taxa de intrare" in UE, care este legata de nivelul PIB, la fel ca pentru toate celelalte state membre si ne asteptam ca Romania sa contribuie la bugetul UE aproape din prima zi", a aratat Ruete. El a adaugat ca Romania a facut o "afacere" buna, pentru ca va primi mai mult din partea UE decat va plati.
"Conform primelor estimari, contributia Romaniei la fondurile europene va fi in primul an de aderare 2007 de aproximativ 800 de milioane de euro", a declarat ieri ministrul finantelor Mihai Tanasescu, la finalul unei intrevederi cu Ruete.
Dincolo de efortul de reforma care se cere facut in urmatorii trei ani, alocarea banilor din partea UE pune pe masa guvernului problema capacitatii de absorbtie a finantarii, antecedentele fiind descurajante din acest punct de vedere.
"Urmarim crearea unor proceduri interne de management si control ale absorbtiei de fonduri europene, astfel incat sa fie redusa perioada de contractare si avizare, iar beneficiarii proiectelor sa poata accesa mai repede fondurile comunitare", sustine Tanasescu.
Desi suma promisa este spectaculoasa, neincrederea in capacitatea si vointa guvernantilor de a accelera reforma intr-un an electoral ii face pe reprezentantii mediilor de afaceri sa priveasca rezervat perspectiva unei ipotetice explozii economice in pregatirea proiectelor finantabile si dupa.
"Trebuie sa ne pastram optimismul (n.r - de a adera la UE in 2007) dar in acelasi timp sa fim si realisti. Acum avand o tinta atat de clar de atins, guvernantii, indiferent care vor fi ei, vor avea de acum incolo o responsabilitate enorma. Mai mult, daca vom ajunge in situatia fericita de a beneficia de fondurile puse la dispozitie, trebuie sa fim pregatiti, sa avem institutiile necesare, cu pregatirea aferenta pentru ca acesti bani sa nu se duca pe Apa Sambetei", a declarat pentru Ziarul Financiar Dan Pascariu, presedintele HVB Bank.
Ministrul finantelor sustine ca fondurile pentru subventii alocate in prezent de la bugetul de stat pentru agricultura vor exista si dupa 2007, in paralel cu sumele provenite de la Uniunea Europeana.
"Este o veste buna dar mai intai trebuie sa ne vedem ajunsi acolo. Ar fi foarte bine sa aderam la UE din 2007 dar dupa cum am vazut ultimele semnale s-ar putea sa mai dureze pana atunci. Oricum, pachetul financiar care ne este promis inseamna un suport substantial, mai fiind atatea de facut in domeniul energiei, infrastructurii sau agriculturii", spune si Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania.
Romania nu-si poate permite sa nu faca reforma in anul electoral 2004, adica tocmai intr-un moment in care economia mondiala este in revenire iar banii reincep sa caute zone cu potential pentru investitii. O ancora esentiala o poate constitui incheierea unui nou acord cu FMI, insa finalizarea discutiilor intarzie, un orizont de timp posibil fiind jumatatea primaverii. Unda verde de la FMI tine in loc finantari de la Banca Mondiala, cu care trebuie, de asemenea, negociat un nou acord, dar si de la Uniunea Europeana.
razvan.voican@zf.ro , oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
