Banca Nationala a aratat prin majorarea brusca de la 7 la 7,5% a dobanzii de referinta ca a fost surprinsa de cresterea puternica a inflatiei si ca prevede in continuare o toamna "bogata" in cresteri de preturi.
Ce s-a intamplat in doar patru luni, de cand BNR a decis sa micsoreze rata dobanzii de la 7,25% la 7,00%?
In iunie si iulie, cand agricultorii anuntau ca sunt calamitati din cauza secetei, iar salata ajunsese cat o friptura, oficialii BNR erau relaxati. Atunci, seceta ar fi urmat sa forteze intervalul de inflatie cu doar 0,2%, pana la 3,9% inflatie anuala. Acum, daca scapam cu 6% inflatie anuala ar fi bine.
Politica fiscala nu poate fi acuzata. Si atunci, si acum, bugetul era pe excedent. Este adevarat ca salariile au crescut semnificativ anul acesta, cu 20-25%, dar cu acelasi ritm au crescut si anul trecut, si in 2005, ba chiar si in anul electoral 2004. Dimpotriva, actuala proiectie de crestere cu doar 5% a cheltuielilor de personal in 2008, intr-un an electoral, arata ca Guvernul este constiincios.
Iar despre majorarea pensiilor, chiar guvernatorul BNR Mugur Isarescu a afirmat ca nu va avea un impact major asupra cresterii preturilor.
Nici devalorizarea leului nu poate fi considerata o sursa "credibila" de inflatie, pentru ca perioada a fost destul de scurta, neavand destul timp sa-si faca efectul in preturile din august si septembrie. Inflatia din octombrie inca n-a venit, dar dupa reactia BNR ne putem astepta tot la o cifra in jur de 1%, ca in septembrie.
Inflatia de anul acesta pare mai degraba o inflatie de "oferta", decat de "cerere". Adica nu a fost influentata atat de cresterea venitului disponibil, cat de imposibilitatea companiilor de a satisface consumul.
Asa se poate explica si de ce inflatia a pastrat trendul descrescator in anii 2004 - 2006, cand salariile au crescut anual cu 20-25%, iar in 2007 "s-a rupt filmul".
Riscul este ca investitorii sa nu fi avut timp sau sa nu fi putut, in ragazul acordat de scaderea inflatiei si usurarea accesului la finantare, sa-si imbunatateasca oferta, astfel incat in astfel de situatii de penurie sa poata absorbi majorarile de pret prin eficienta, iar concurenta sa fie suficient de puternica astfel incat sa ii impiedice sa transfere in preturi finale scumpirea brusca a input-urilor.
Problema este ca nici nu prea au avut timp.
Sigur ca dupa razboi multi viteji se arata, dar privind retrospectiv, Banca Nationala nu a avut curaj cand trebuia sa aiba - in 2006, cand inflatia a scazut si dobanda de referinta a crescut si a fost prea increzatoare cand trebuia sa fie mai tematoare - in 2007, cand inflatia se pregatea de relansare, iar dobanda a scazut.
Banca Nationala cere presei, populatiei, bancilor si companiilor "sa creada" in tinta sa de inflatie anuala, dar politica sa arata ca ea insasi se indoieste de aceasta.
Astfel, cum se explica faptul ca in 2006, intr-un an cand inflatia aproape ca s-a injumatatit, BNR a majorat dobanda de doua ori, prima data brusc, cu 1%, in februarie, de la 7,5% la 8,5%, apoi in iunie iarasi cu 0,25%?
Era corecta in decembrie 2006 o rata a dobanzii de referinta de 8,75%, in urcare fata de 7,5% in decembrie 2005, cand inflatia anuala coborase la 4,87% in decembrie 2006 fata de 8,6% in decembrie 2005?
Daca dobanda era redusa in 2006, presiunea pe leu ar fi fost mai mica, iar acum BNR ar fi avut alt spatiu de manevra.
Abia in 2007, BNR a facut ceea ce trebuia sa faca in 2006, dar, surpriza, a venit seceta. O seceta cum n-a mai traversat Romania in ultimii 50 de ani.
Ce se intampla acum in economie nu este rezultatul deciziilor de ieri, ci de alaltaieri si rasalaltaieri.
Fiind o problema de oferta, reinflamarea de acum a inflatiei nu este atat rezultatul unor politici bugetare laxe sau cresteri nesustenabile ale salariilor, cat rezultatul unor investitii insuficiente.
Astfel, devine mai ingrijorator decat inflatia faptul ca Ford intarzie sau ar putea sa nu mai preia deloc fabrica de la Craiova pentru ca Guvernul nu a negociat bine cu Uniunea Europeana ajutorul de stat.
Problema cu inflatia este ca nu a ajuns sa fie bine dupa ce a fost destul de rau, adica febra a revenit, dar organismul economiei inca nu e decat pe jumatate insanatosit. Jumatatea de vest si a oraselor mari. Restul, la tura de investitii - private si publice - viitoare.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
