Presedintele rus Vladimir Putin a declarat pe postul public de televiziune RTR ca se simte raspunzator si vinovat pentru accidentul submarinului Kursk in urma caruia si-au pierdut viata toti cei 118 marinari aflati la bord.
Putin a mai spus ca trei inalti oficiali militari - ministrul apararii, Igor Sergheev, comandantul marinei militare, Vladimir Kuroiedov si comandantul Flotei Nordului, Viaceslav Popov - si-au depus demisiile, dar ca le-a refuzat.
"Am un sentiment de deplina responsabilitate si un sentiment de vina pentru aceasta tragedie. Daca este cineva vinovat, el va trebui pedepsit, fara nici o indoiala. Dar trebuie sa avem o imagine clara a cauzelor acestei tragedii si a modului in care s-a realizat operatiunea de salvare", a spus liderul rus, citat de Reuters.
Putin a fost extrem de criticat de opinia publica rusa pentru ca nu si-a intrerupt concediul pe care-l petrecea in statiunea Soci de la Marea Neagra pentru a se ocupa de criza submarinului, precum si pentru ca a acceptat prea tarziu ajutorul international pentru salvarea echipajului de pe Kursk.
Liderul de la Kremlin a afirmat ca prima oferta internationala a sosit pe 15 august, la trei zile de la producerea accidentului.
Serviciul de Informatii rus (FSB, fost KGB) a deschis o ancheta privind prezenta la bordul submarinului Kursk a doi daghestanezi, un civil si un militar, a declarat ieri seful FSB, Nikolai Patrusev, citat de postul de televiziune NTV, fara sa dea publicitatii numele acestora.
Cei doi, care nu faceau parte din echipaj, lucrau pentru o intreprindere din Marea Caspica, potrivit lui Patrusev. Prin deschiderea acestei anchete autoritatile ruse lasa sa se inteleaga, pentru prima oara, chiar si indirect, ca ar putea fi vorba despre un act terorist.
La randul sau, Parchetul General a deschis o ancheta referitoare la conditiile in care s-a produs nafragiul, a anuntat procurorul general Vladimir Ustinov.
Firma norvegiana Stolt Offshore, ai carei scafandri au deschis submarinul, a acceptat sa examineze posibilitatea realizarii operatiunii de recuperare a cadavrelor, avertizand in acelasi timp ca acest lucru ar putea dura pana in 2001.
"Studiul nostru de fezabilitate privind ridicarea epavei submarinului si recuperarea cadavrelor va dura luni de zile. Practic, as spune ca aducerea la suprafata a epavei ar putea avea loc vara viitoare cel mai devreme, daca gasim o modalitate sigura de a o face", a declarat Julian Thomson, purtatorul de cuvant al Stolt Offshore.
Thomson a afirmat ca probabil va fi mult mai usoara scoaterea submersibilului decat recuperarea trupurilor neinsufletite.
Circa 150 de rude ale marinarilor morti au participat ieri la o scurta ceremonie comemorativa dupa care au plecat cu un vas la locul accidentului pentru a arunca in valuri coroane si buchete de flori in memoria celor disparuti. Potrivit agentiilor de presa, vor fi aruncate in mare si coroane din partea presedintelui Putin si a Guvernului de la Moscova.
La intalnirea pe care a avut-o miercuri, la Vidiaievo, cu familiile echipajului, Putin a promis ca trupurile neinsufletite vor fi recuperate si ca scafandrii norvegieni si olandezi, cu care se duc inca tratative pentru acceptarea acestei misiuni, vor face o gaura in submarin in acest scop sau il vor aduce in ape mai putin adanci.
Insa Mihail Kuznetov, comandantul garnizoanei de submarine din Vidiaievo, a spus ca operatiunea nu poate demara pana primavara viitoare.
Un membru al echipei britanice care a participat la operatiunea de salvare a echipajului de pe Kursk a acuzat Moscova ca a impiedicat misiunea, a anuntat ieri postul de televiziune BBC.
"Suntem si tristi si dezamagiti ca treaba pe care am venit sa o facem aici ne-a fost zadarnicita de rusi", a spus Paddy Heron. "Orice aranjament sau operatiune propusa pe care o luau in discutie era anulata, retrasa sau modificata", a adaugat Heron.
Echipa britanica este "revoltata" sa-i auda pe rusi spunand ca au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a-i salva pe cei de la bordul submarinului. "Am avut la locul accidentului una dintre cele mai sofisticate nave existente in Europa si un minisubmarin destinat salvarii oamenilor din submarine. Rusii nu ne-au lasat sa le folosim", a subliniat scafandrul britanic.
Viceamiralul norvegian Einar Skorgen, comandantul echipei scafandrilor norvegieni, a spus la randul sau ca a fost chiar pe punctul de a anula operatiunea de salvare din cauza informatiilor gresite pe care le primea de la partea rusa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
