La polul opus se afla state precum Polonia sau Germania, care primesc finantari de pana la 15% (11,4 mld. euro) sau chiar 20% (15,7 mld. euro) din valoarea totala a FSE, unul din instrumentele structurale prin care UE investeste in programe destinate cresterii gradului de ocupare in statele membre.
Principala explicatie pentru diferentele inregistrate intre fondurile alocate statelor membre UE tine de situatia pietei fortei de munca la momentul in care s-a stabilit planul financiar pentru fiecare tara in parte.
Pe langa situatia economica si sociala, gradul de ocupare si rata somajului la nivelul lui 2006 au fost printre principalii indicatori luati in calcul.
"Principalii indicatori luati in calcul la negocierea sumelor alocate au fost rata de ocupare si rata somajului, avandu-se in vedere nivelul de gravitate a problemelor sociale", au adaugat repezentantii AMPOSDRU.
Printre celelalte criterii luate in considerare pentru acordarea fondurilor europene pentru resurse umane au fost numarul de locuitori, potentialii beneficiari finali ai fondurilor FSE, precum si PIB-ul pe cap de locuitor (un PIB mai mic atrage mai multi bani de la FSE).
Somaj mic, fonduri mai putine
"Polonia are o alocare din FSE de 11,4 miliarde de euro, in timp ce Romania are doar 4,2 de miliarde de euro. Una dintre explicatii consta in faptul ca Polonia avea in 2005 o rata a somajului de circa 20%, in timp ce tara noastra abia acum, in perioada crizei economice, a atins un procent de 5,7%, valoare inregistrata in aprilie 2009, fapt care se resimte destul de puternic in plan social", sustin reprezentantii Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), program finantat din FSE.
In 2006, Romania avea o rata a somajului de 5,2% (cu 2,7% mai mica decat media europeana), un numar de 460.500 de someri si o pondere importanta (19%) de tineri care au abandonat timpuriu sistemul de invatamant. In 2009, numarul somerilor din Romania inregistrati in luna aprilie a fost de aproximativ 520.000 de persoane, plasand rata somajului la 5,7%.
Unul din cei mai importanti indicatori care au stat la baza stabilirii planului financiar pentru statele care vor primi finantari europene pentru dezvoltarea resurselor umane a fost rata somajului.
In cazul Poloniei, unul din prinicpalele motive pentru care primeste un pachet financiar de 11,4 mld. euro pentru resurse umane a fost ca majoritatea populatiei lucreaza in alte state membre ale UE, ceea ce a condus la cea mai scazuta rata a ocuparii din Europa, de 54,5%, cu mult sub targetul UE, de 70%. Polonia a avut si o rata a somajului foarte ridicata, de 13,8% in 2006, care a scazut in prezent la 7,7% in luna martie a acestui an, potrivit datelor Eurostat.
Si Ungaria se confrunta in prezent cu probleme in ceea ce priveste somajul, intrucat in februarie 2009 a avut o rata a somajului de 9,1%, acesta fiind maximul ultimilor 12 ani. In 2006, Ungaria avea o rata a somajului de 7,5%.
Bulgaria, care va primi finantari europene in valoare de 1,39 mld. euro pentru resurse umane, se confrunta in 2006 cu o rata ridicata a somajului in randul tinerilor (19,5%) si a celor cu nivel scazut de educatie. Una dintre prioritatile Bulgariei va fi imbunatatirea participarii angajatilor la formarea profesionala continua, care va trebui sa ajunga la media europeana de 9,6%, in 2006 fiind de doar 1,3%.
Romania, umar la umar cu Ungaria la fonduri
Desi se putea lauda cu o crestere economica in 2006 de circa 7%, mult peste media europeana (de 3,1%), Romania pornea de la un PIB pe cap de locuitor in 2004 de numai 24% din valoarea medie a statelor membre, situandu-se in partea inferioara a clasamentului.
"Romania inca sufera de pe urma unei structuri a ocuparii mostenite din trecut, multe persoane practicand o agricultura de subzistenta, la care se adauga o populatie in scadere, un somaj ridicat in randul tinerilor precum si un deficit de competente in crestere pe piata muncii", arata descrierea situatiei Romaniei de pe site-ul Comisiei Europene.
Desi un PIB per capita mai mic atrage finantari europene mai mari, la acest capitol Cehia a punctat mai bine decat noi si a obtinut cu peste 200 de milioane de euro mai mult din fondurile pentru resurse umane, de pana la 4,43 mld. euro). In 2006, Cehia avea un PIB pe cap de locuitor de 76% din media europeana.
In ceea ce priveste indicatorul care vizeaza gradul de ocupare, Romania a avut in 2006 o rata de ocupare a fortei de munca de 58,8%, mult sub media europeana, de 64,3%. In aceeasi situatie s-a aflat si Ungaria, care primeste un sprijin financiar pentru dezvoltarea resurselor umane in valoare de 4,2 mld. euro, egal cu cel al Romaniei. In 2006, Ungaria avea o rata de ocupare de 57,3%, aflandu-se sub media europeana cu 6% si la gradul de ocupare in randul femeilor (51,1%).
Mai putini bani pentru cine a mai primit fonduri
Germania primeste cea mai mare alocare financiara din fondurile europene pentru resurse umane, de pana la 15,7 mld. euro, desi in 2006 se bucura de o revenire puternica a economiei, cu o rata de crestere de 2,8% si cu o scadere semnificativa a numarului de someri. Totusi, statul are nevoie de sprijin financiar pentru resurse umane pentru ca se confrunta cu o imbatranire a fortei de munca, ceea ce va duce la diminuarea numarului de persoane active pe piata muncii. De asemenea, in unele sectoare exista o lipsa de personal calificat. In 2006, germanii au angajat 48,4% din populatia in varsta.
In prezent, Uniunea Europeana beneficiaza de un buget anual de aproximativ 120 mld. euro, ceea ce reprezinta circa 1% din PIB-ul cumulat al statelor membre. Din acest buget, fondurile structurale reprezinta o treime, ceea ce inseamna ca 10% revin Fondului Social European. In perioada 2007-2013, FSE va cheltui aproximativ 75 mld. euro pentru crearea de locuri de munca, pentru calificarea angajatilor si pentru alte investitii in resursele umane din Europa.
Letonia este una din tarile care au primit cele mai mici alocari financiare prin FSE, de 650 mil. euro, intrucat in 2006 se confrunta cu o crestere semnificativa a ratei de ocupare, de peste 66% si cu o scadere a ratei somajului la 6,8%. Letonia a mai beneficiat de sprijin financiar din partea FSE si in perioada 2004 - 2006, cand multe persoane cu dizabilitati au fost ajutate sa se integreze pe piata muncii.
Belgia, care are un plan financiar in valoare de 90 mil. euro, a mai beneficiat in perioada 2000 - 2006 de finantari prin FSE, cu o valoare totala de peste 4,3 mld. euro, in care este inclusa si contributia nationala. Piata muncii din Belgia mai are nevoie de dezvoltarea programelor de incluziune sociala si care lupta impotriva discriminarii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
