Solutiile pentru iesirea din criza ar trebui gandite pe termen lung, iar investitia in educatie ar trebui pusa pe primul loc, inaintea celei legate de crearea de noi locuri de munca. Oamenii de afaceri asteapta propuneri concrete de iesire din criza din partea cercetatorilor care lucreaza in cele 14 institute de cercetare economica din tara.
"Pe vremea cand lucram ca director general intr-o fabrica cu cateva sute de angajati, am preferat sa dau de lucru muncitorilor, nu sa investesc in educatie. Acum, la al doilea doctorat, pot sa spun ca am gresit", spune Adrian Mercan, doctorand in cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), prezent in la Conferinta anuala a doctoranzilor in stiinte economice, organizata de ASE.
In opinia lui Mercan, care a mai absolvit un doctorat in inginerie si a lucrat pana in 2004 ca director general al uneia dintre uzinele ARO, puterea unei tari nu trebuie sa stea in capacitatea de cumparare a consumatorilor, ci in ideile pe care le au acestia.
"Criza inseamna sfarsitul societatii de consum si inceputul societatii de utilitate. Toata lumea vorbeste despre cat de importanti sunt oamenii, dar eu cred ca ideile sunt mult mai importante decat oamenii", spune el.
La randul lor, oamenii de afaceri isi doresc ca mediul academic sa le ofere alternative la iesirea din criza.
"Cercetatorii ar trebui sa vina cu propuneri si nu neaparat cu solutii, pentru a depasi criza. Exista 14 institute de cercetare economica in tara, acestea ar trebui sa vina cu raspunsuri adecvate din punct de vedere stiintific pentru iesirea din criza. Pana acum n-a venit nimeni sa puna in discutie teoriile lui Keynes sau Friedman, daca trebuie sa avem o economie libera sau una controlata de stat", spune Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
La inceputul secolului trecut, economistul britanic John Maynard Keynes a formulat o teorie pe baza careia a sustinut ca deciziile din sectorul privat pot duce uneori la rezultate macroeconomice ineficiente, iar din acest motiv statul ar trebui sa intervina in reglarea pietei.
Pe de alta parte, in anii '50, economistul american Milton Friedman a contrazis teoria lui Keynes, aducand in discutie minimalizarea rolului statului in coordonarea economiei, sustinand in acest fel o economie de piata libera.
Chiar daca investitiile in educatie nu pot garanta rezultate imediate, pe termen lung ele constituie cea mai solida baza pentru a crea premisele unei economii sanatoase. "Nu trebuie sa cautam solutii de moment pentru iesirea din criza. Trebuie sa discutam despre viitor si sa ne intrebam ce fel de Romanie vrem. Avem nevoie sa gandim pe termen lung, sa investim in educatie si in cercetare, chiar daca rezultatele se vor vedea greu", spune Adrian Curaj, director al UEFISCSU (Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare).
Pe de alta parte, Dan Ifrim, director general al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIR), aminteste ca dupa anii '90 industria romaneasca s-a rezumat doar la "o gramada de fier vechi", in asemenea conditii cercetatorilor fiindu-le greu sa se apropie de acest sector. "Productia este dura, trebuie sa cauti clienti, sa cauti furnizori", completeaza Ifrim.
In opinia lui, o solutie pentru repornirea economiei ar putea fi accesarea fondurilor europene. "Pana in 2013 avem suficient de multi bani de cheltuit, dar, din pacate, lucrurile treneaza", spune Ifrim, care a depus in decembrie anul trecut 25 de proiecte pentru acordarea de fonduri europene, la care inca asteapta un raspuns.
"Pe vremea cand lucram ca director general intr-o fabrica cu cateva sute de angajati, am preferat sa dau de lucru muncitorilor, nu sa investesc in educatie. Acum, la al doilea doctorat, pot sa spun ca am gresit", spune Adrian Mercan, doctorand in cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), prezent in la Conferinta anuala a doctoranzilor in stiinte economice, organizata de ASE.
In opinia lui Mercan, care a mai absolvit un doctorat in inginerie si a lucrat pana in 2004 ca director general al uneia dintre uzinele ARO, puterea unei tari nu trebuie sa stea in capacitatea de cumparare a consumatorilor, ci in ideile pe care le au acestia.
"Criza inseamna sfarsitul societatii de consum si inceputul societatii de utilitate. Toata lumea vorbeste despre cat de importanti sunt oamenii, dar eu cred ca ideile sunt mult mai importante decat oamenii", spune el.
La randul lor, oamenii de afaceri isi doresc ca mediul academic sa le ofere alternative la iesirea din criza.
"Cercetatorii ar trebui sa vina cu propuneri si nu neaparat cu solutii, pentru a depasi criza. Exista 14 institute de cercetare economica in tara, acestea ar trebui sa vina cu raspunsuri adecvate din punct de vedere stiintific pentru iesirea din criza. Pana acum n-a venit nimeni sa puna in discutie teoriile lui Keynes sau Friedman, daca trebuie sa avem o economie libera sau una controlata de stat", spune Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
La inceputul secolului trecut, economistul britanic John Maynard Keynes a formulat o teorie pe baza careia a sustinut ca deciziile din sectorul privat pot duce uneori la rezultate macroeconomice ineficiente, iar din acest motiv statul ar trebui sa intervina in reglarea pietei.
Pe de alta parte, in anii '50, economistul american Milton Friedman a contrazis teoria lui Keynes, aducand in discutie minimalizarea rolului statului in coordonarea economiei, sustinand in acest fel o economie de piata libera.
Chiar daca investitiile in educatie nu pot garanta rezultate imediate, pe termen lung ele constituie cea mai solida baza pentru a crea premisele unei economii sanatoase. "Nu trebuie sa cautam solutii de moment pentru iesirea din criza. Trebuie sa discutam despre viitor si sa ne intrebam ce fel de Romanie vrem. Avem nevoie sa gandim pe termen lung, sa investim in educatie si in cercetare, chiar daca rezultatele se vor vedea greu", spune Adrian Curaj, director al UEFISCSU (Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare).
Pe de alta parte, Dan Ifrim, director general al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIR), aminteste ca dupa anii '90 industria romaneasca s-a rezumat doar la "o gramada de fier vechi", in asemenea conditii cercetatorilor fiindu-le greu sa se apropie de acest sector. "Productia este dura, trebuie sa cauti clienti, sa cauti furnizori", completeaza Ifrim.
In opinia lui, o solutie pentru repornirea economiei ar putea fi accesarea fondurilor europene. "Pana in 2013 avem suficient de multi bani de cheltuit, dar, din pacate, lucrurile treneaza", spune Ifrim, care a depus in decembrie anul trecut 25 de proiecte pentru acordarea de fonduri europene, la care inca asteapta un raspuns.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
