Astfel, faţă de trimestrul III 2020, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut cu 2,61%.
Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (14,54%), hoteluri şi restaurante (14,06%), construcţii (10,56%) şi tranzacţii imobiliare (10,04%).
Cea mai mare scădere s-a înregistrat în învăţământ (-27,15%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IVlea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar). La o distanţă considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forţei de muncă s-au situat administraţia publică (-3,43%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,04%).
„Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%”, a transmis INS.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69%.
Cele mai semnificative creşteri s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).
Diminuarea costului s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă, susţin reprezentanţii INS.